Recesiune în 2026: Marcel Ciolacu, atac la guvernul Bolojan. „Consumul românilor s-a prăbușit. Industria scade”

Fostul premier Marcel Ciolacu a lansat un val de critici la adresa guvernului demis condus de Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a aruncat România în recesiune prin politicile de tăiere și austeritate. Reacția vine imediat după publicarea de către Institutul Național de Statistică a datelor care arată o scădere a Produsului Intern Brut în primul trimestru al anului.

Verdictul lansat de fostul lider PSD

Marcel Ciolacu susține că datele proaspăt publicate confirmă un scenariu pe care mulți încearcă să îl evite: intrarea țării în recesiune chiar în 2026.

El a legat direct această evoluție de deciziile executivului condus de Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a distrus economia prin măsurile de reducere a cheltuielilor.

„Cifrele de astăzi de la INS confirmă ce mulți nu vor să audă. România intră în recesiune în 2026. PIB-ul a scăzut cu 1,1% în primul trimestru. Consumul românilor s-a prăbușit. Industria scade. Comerțul scade. IT-ul scade. Guvernul Bolojan a ales austeritatea. Cifrele de astăzi îi arată rezultatul,” a scris Ciolacu.

Infrastructura, ultima linie de apărare invocată de Ciolacu

Fostul premier a explicat ce anume mai susține, în viziunea sa, economia. A adus în prim-plan contractele de infrastructură semnate în timpul mandatului său la Palatul Victoria.

Ciolacu a pus în opoziție două filozofii de guvernare: investiția în perioadele dificile, pe de o parte, și strângerea cheltuielilor, pe de alta.

„Asta înseamnă să guvernezi cu cap. Să investești când economia are nevoie de oxigen, nu să tai și să strângi cureaua până intri în recesiune. Contractele de infrastructură pe care le-am semnat în mandatul meu de premier (…) continuă să genereze activitate economică reală, locuri de muncă reale, venituri reale pentru oameni”, a transmis fostul șef al guvernului.

Ce arată raportul INS

Datele oficiale au fost publicate joi de Institutul Național de Statistică. Potrivit acestora, în primele trei luni ale anului 2026, PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe ramuri economice, agricultura, silvicultura și pescuitul nu au avut nicio contribuție la evoluția PIB-ului. Industria a rămas pe teren negativ, cu o contribuție de -0,2%, iar volumul de activitate a fost ușor revizuit în jos, de la 98,8% la 98,7%.

Construcțiile au continuat să tragă economia în sus, cu un aport de +0,4%. În schimb, comerțul, transportul și HoReCa au înregistrat o contribuție negativă, ușor ameliorată față de estimarea anterioară, de la -0,8% la -0,7%.

Sectoarele care au apăsat sau au susținut PIB-ul

Analiza pe sectoare arată o imagine nuanțată. Intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB-ului, cu un volum de activitate neschimbat, la 100,9%. Tranzacțiile imobiliare au coborât ușor, de la -0,1% la -0,2%, cu un volum menținut la 98,1%.

Activitățile profesionale, științifice și tehnice, împreună cu serviciile administrative și de suport, s-au îmbunătățit marginal, de la -0,3% la -0,2%, iar volumul a urcat de la 96,1% la 96,2%. Administrația publică, apărarea, asigurările sociale, învățământul, sănătatea și asistența socială au păstrat aceeași contribuție de -0,2%, cu un volum stabil la 98,7%.

Zona de spectacole, activități culturale și recreative, reparații de produse de uz casnic și alte servicii și-a menținut contribuția de +0,3%, chiar dacă volumul a scăzut ușor, de la 111,6% la 111,5%.

Cheltuielile bugetare, în creștere

Cea mai importantă mutare între cele două estimări vine dinspre cheltuielile statului. Consumul individual al administrațiilor publice a urcat de la -0,1% la +0,4%, pe fondul unei creșteri de volum de 6,2 puncte procentuale, de la 98,8% la 105,0%.

Consumul colectiv al administrațiilor publice a făcut un salt și mai mare, de la 0,0% la +1,4%, cu un volum în creștere de 13,3 puncte procentuale, de la 99,6% la 112,9%.

În sens invers, formarea brută de capital fix a fost revizuită în jos, de la +0,9% la +0,4%, pe fondul scăderii volumului cu 2,5 puncte procentuale, de la 104,7% la 102,2%. Consumul gospodăriilor populației a rămas neschimbat, cu o contribuție negativă de -1,2%.