Câți bani cash ar trebui să ai în casă pentru primele 72 de ore de pană de curent sau atac cibernetic
Pana masivă de curent care a paralizat Spania și Portugalia în aprilie 2025 a arătat cât de repede devin inutile cardurile bancare atunci când sistemele electronice cad. Autoritățile europene recomandă acum fiecărei familii o rezervă de bani cash care să acopere cel puțin 72 de ore, iar unele state au stabilit deja sume orientative. În Austria se recomandă până la 100 de euro pentru fiecare membru al familiei, iar în Țările de Jos 70 de euro pentru fiecare adult și 30 pentru fiecare copil.
Câți bani cash recomandă statele europene pentru situații de urgență
Numerarul face parte din recomandările privind un kit de siguranță, gândit să permită unei familii să se descurce cel puțin trei zile în situații extreme. Printre ele, pene de curent, atacuri cibernetice, dezastre naturale sau alte crize.
Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, modelul olandez înseamnă aproximativ 200 de euro, echivalentul a circa 1.000 de lei. România nu are, deocamdată, o valoare orientativă proprie inclusă în aceste recomandări.
Iar forma în care sunt ținuți banii contează la fel de mult ca suma. Specialiștii recomandă bancnote de valoare mică, tocmai pentru a putea fi folosite la cumpărarea de alimente, apă, medicamente sau pentru transport, atunci când plata cu cardul și retragerea de la bancomat nu mai funcționează.
De ce crește cererea de numerar în perioadele de criză
Europenii folosesc din ce în ce mai rar bancnotele pentru cumpărături curente. Cu toate acestea, valoarea bancnotelor euro aflate în circulație a atins un nou record.
Suma a depășit 1.636 de miliarde de euro, cu peste 44 de miliarde mai mult față de anul precedent, potrivit datelor prezentate de economistul-șef al Băncii Centrale Europene.
Creșterea e legată de perioadele de incertitudine. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, iar apoi în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, valoarea bancnotelor din circulație a urcat semnificativ. Tendința s-a repetat și când sistemele electronice de plată au avut probleme, cazul cel mai recent fiind pana de curent din Peninsula Iberică, când plățile cu cardul au scăzut considerabil, informație publicată de Știrile Pro TV.
Rezerva de criză nu se confundă cu fondul de urgență
Banii ținuți acasă pentru primele zile ale unei crize acoperă un singur scenariu: acela în care infrastructura de plăți nu mai funcționează. Fondul de urgență al unei familii este cu totul altceva.
Pentru cheltuieli neașteptate, precum o problemă medicală, o reparație urgentă sau o defecțiune în locuință, economiștii recomandă un fond care să acopere aproximativ o lună de cheltuieli esențiale. O parte poate fi ținută în numerar, iar restul într-un cont din care banii pot fi retrași rapid.
Referitor la situațiile mai grave, cum ar fi pierderea locului de muncă, recomandarea urcă la un fond care să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale. Acesta poate sta în conturi de economii sau în depozite pe termen scurt, ca să fie accesibil fără dificultate.
Ce se întâmplă cu banii rămași peste nivelul de siguranță
Specialiștii atrag atenția că numerarul nu ar trebui să fie singura formă de economisire. Banii ținuți acasă nu produc randament și își pierd din valoare pe măsură ce prețurile cresc.
După constituirea unei rezerve suficiente pentru situații neprevăzute, sumele care nu sunt necesare pe termen scurt pot fi economisite sau investite. Alegerea depinde de situația financiară a fiecăruia și de toleranța personală la risc.
Iar experiența ultimilor ani arată de ce recomandarea rămâne în picioare, chiar dacă plățile electronice au devenit metoda preferată în Europa. O rezervă modestă, păstrată în bancnote mici, acoperă exact intervalul în care sistemele bancare pot fi indisponibile.