Euro a sărit la 5,35 lei pe interbancar cu o zi înainte de decizia S&P. Rezerva valutară a BNR a scăzut cu 4,8 mld. euro într-o lună

O treime din scăderea rezervei vine din plata dobânzilor datoriei externe, așa că cifra nu e, singură, un semnal de alarmă. Combinată însă cu saltul brusc al cursului, cu respingerea Guvernului Mureșan și cu riscul pierderii ratingului de țară recomandat pentru investiții, arată o piață tot mai nervoasă.

Moneda europeană a urcat joi, 1 octombrie, pe piața interbancară de la circa 5,27–5,28 lei la peste 5,34–5,35 lei, un nou record. Saltul de circa 7 bani în câteva ore, echivalentul unei deprecieri de 1,3–1,5%, e neobișnuit pentru un curs pe care Banca Națională îl ține de ani de zile foarte stabil, potrivit Știrile ProTV. Cursul de referință BNR a fost de 5,2777 lei.

În aceeași zi, BNR a anunțat că rezervele valutare au scăzut în septembrie cu 4,8 mld. euro, sau 7,4%, la 60,06 mld. euro. Rezervele internaționale, cu tot cu aurul, au coborât cu 5,29 mld. euro, la 72,34 mld. euro, potrivit Antena 3. Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut cu 480 mil. euro, odată cu prețul internațional.

Cele două știri vin la o zi după ce Parlamentul a respins Guvernul Siegfried Mureșan, cu doar 182 de voturi favorabile din cele 233 necesare, și în ajunul deciziei S&P privind ratingul României, programată pentru vineri, 2 octombrie.

ECONOMIE

Leul atinge un nou minim istoric în fața euro. Cursul BNR a urcat la 5,2788 lei

Unde s-au dus cele 4,8 mld. euro

În septembrie, din rezervă au ieșit 8,1 mld. euro și au intrat 3,3 mld. euro. Circa o treime din ieșiri, adică 2,68 mld. euro, a mers pe ratele și dobânzile datoriei publice în valută. Septembrie a fost o lună de vârf pentru scadențe. În octombrie, plățile scad la circa 350 mil. euro, de aproape opt ori mai puțin.

Restul de circa 5,4 mld. euro e grupat de BNR sub o formulă generală: „modificarea rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene și altele”. Banca centrală nu a detaliat aceste sume.
Necunoscuta principală e dacă BNR a vândut valută ca să tempereze deprecierea leului. Euro a atins recorduri repetate în ultima săptămână din septembrie, iar categoria „altele” e mare, așa că o intervenție e plauzibilă. Datele publice nu o confirmă însă.
Distincția contează. O scădere cauzată de scadențe cunoscute e normală și se reface prin noi împrumuturi și fonduri europene. O scădere cauzată de apărarea cursului arată o presiune reală pe leu și consumă un tampon limitat. Diferența se va vedea în datele detaliate ale balanței de plăți și în evoluția rezervei din octombrie.

De ce se depreciază leul: politică, rating și finanțare externă

Blocajul politic. Guvernul Bolojan a căzut pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Atunci, cursul a atins un prim record, de 5,2688 lei. Pe 30 septembrie, Guvernul Mureșan a fost respins de Parlament, iar România intră în a cincea lună fără un guvern cu puteri depline, în plină consolidare fiscală.

Ratingul. S&P evaluează România la BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. Investitorii se acoperă în avans față de riscul unei retrogradări la nivelul „junk”.

Dependența de finanțarea externă. România are încă un deficit bugetar țintit de circa 6% din PIB și un deficit de cont curent ridicat, ambele finanțate în mare parte din afară. Când investitorii străini cer randamente mai mari sau ies din titlurile de stat românești, cererea de valută crește, iar leul se depreciază.

Un curs gestionat strâns. BNR ține cursul foarte stabil de ani de zile, așa că un salt de 1,3–1,5% într-o singură zi arată că presiunea a depășit, cel puțin temporar, toleranța băncii centrale.

Paradoxul e că datele fiscale s-au îmbunătățit. Deficitul pe primele opt luni a scăzut la 2,89% din PIB, iar ținta anuală de 6,2% pare la îndemână. Piața nu reacționează însă la cifrele trecute, ci la riscul ca lipsa unui guvern să blocheze bugetul și măsurile pentru 2027.

Cum se simte deprecierea

Inflația e primul canal. O parte din deprecierea leului trece în prețurile produselor importate, de la energie la alimente și bunuri de consum. Asta complică dezinflația și reduce spațiul BNR de a scădea dobânzile.

Bugetul plătește și el. O parte importantă din datoria publică e în valută, așa că fiecare punct procentual de depreciere crește valoarea ei în lei și dobânzile plătite de stat, exact când costul datoriei e deja cea mai rapid crescătoare cheltuială bugetară.
Pentru populație și firme, efectele sunt inegale. Cei cu venituri în lei și credite în euro plătesc rate mai mari, iar importatorii au costuri mai mari. Exportatorii câștigă ușor în competitivitate.

Băncile sunt expuse moderat. Creditarea în valută e mult mai mică decât în 2008, iar sistemul are lichiditate ridicată în lei.
Rezerva rămâne solidă. Cu 60 mld. euro în valută și 72 mld. euro cu tot cu aurul, BNR are un tampon important pentru a netezi volatilitatea. Nu are însă resurse nelimitate ca să apere un anumit nivel al cursului dacă presiunea devine persistentă.

Trei scenarii după vineri

S&P menține ratingul BBB-, cu perspectivă negativă. Tensiunea s-ar reduce, iar cursul s-ar putea stabiliza în jurul a 5,28–5,32 lei. Rezerva s-ar reface în octombrie, o lună cu plăți mici la datorie. Riscul s-ar muta însă în 2027.

S&P retrogradează România la BB+. Unele fonduri care pot deține doar titluri din categoria recomandată pentru investiții ar putea fi obligate să vândă. Randamentele ar crește, iar presiunea pe leu s-ar adânci, obligând BNR fie să intervină mai mult, fie să lase cursul să urce. Efectul ar fi totuși limitat de faptul că Fitch și Moody’s mențin, deocamdată, România în categoria recomandată pentru investiții.

Un guvern cu puteri depline în câteva săptămâni. E cel mai important factor de stabilizare, indiferent de decizia S&P. Încrederea vine dintr-un plan fiscal credibil pentru 2027, nu din intervenții pe curs.