Scandal pe banii PNRR. Cum justifică AMEPIP diferențele de raportare apărute în evaluarea Comisiei Europene

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a ieșit public, miercuri, pentru a răspunde acuzațiilor potrivit cărora ar fi transmis Comisiei Europene date contradictorii despre reducerea mandatelor provizorii din consiliile de administrație ale companiilor de stat. Reacția vine la o zi după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a vorbit despre erori grave în rapoartele PNRR și a dat exemplul AMEPIP pentru situații în care indicatorii comunicați Bruxelles-ului diferă de cei asumați inițial de agenție.

Ce spune ministrul despre erorile din rapoartele PNRR

Mihai Alexandru Ghigiu a susținut, într-o conferință de presă, că România riscă penalizări pentru că din rapoartele oficiale trimise Comisiei Europene lipsesc date sau pentru că acestea au fost redactate după alte reguli decât cele impuse de instituția europeană. Ministrul a împărțit problemele în trei categorii: jaloane și ținte neîndeplinite, investiții finalizate dar fără documente justificative și, în fine, probleme de calitate a datelor.

Tot în această a treia categorie, ministrul a adus în discuție AMEPIP. El a precizat că „există contradicții între datele pe care agenția le-a transmis Comisiei Europene”, în momente diferite, și că procentele raportate pentru mandatele din consiliile de administrație ale companiilor locale nu ar coincide cu cele asumate inițial. Potrivit ministrului, Comisia Europeană cere o raportare la situația reală din teren, nu doar la datele ONRC.

Cum se apără AMEPIP în fața acuzațiilor

Agenția a transmis, miercuri, un comunicat în care susține că a folosit exclusiv datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului, așa cum prevede textul Țintei 442. Potrivit AMEPIP, indicatorii au fost calculați pe baza deciziei de punere în aplicare a Consiliului UE, în forma modificată la 17 iulie 2026, care ar impune raportarea pe baza datelor ONRC.

ACTUALITATE

Scandal de hărțuire la o companie de stat. AMEPIP a deschis proceduri interne

POLITICĂ

Finul lui Bolojan, acuzat de hărțuire sexuală la AMEPIP. Parchetul și Poliția ar fi fost sesizate

Instituția precizează că metodologia de calcul a însoțit pachetul transmis Comisiei în septembrie și a fost reluată într-o adresă oficială, comunicată atât ministerului coordonator al PNRR, cât și Secretariatului General al Guvernului. AMEPIP susține că toate informațiile suplimentare trimise în septembrie și octombrie au răspuns solicitărilor Comisiei, fără ca valorile indicatorilor să fie modificate, iar documentele depuse pe 3 noiembrie ar răspunde punct cu punct observațiilor tehnice primite de la Bruxelles.

Ce urmărește Ținta 442 și de ce contează pentru România

Ținta 442 din PNRR prevede reducerea numărului de mandate provizorii din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice, atât la nivel central, cât și local. Potrivit rapoartelor publicate anterior de agenție, la nivel central reducerea ar fi depășit pragul de 50% cerut de Comisie, de la 226 la 84 de administratori provizorii. La nivel local, situația rămâne contestată, iar acolo s-ar concentra acum și observațiile transmise de Bruxelles.

Miza financiară este una directă. Oficialii români au avertizat în repetate rânduri că neîndeplinirea acestui jalon, alături de alte opt ținte aflate sub evaluare, ar putea costa România sute de milioane de euro din PNRR, bani deja suspendați parțial din cererea de plată aflată în analiza Comisiei.

Documente suplimentare cerute autorităților locale

Pe lângă datele ONRC, AMEPIP a solicitat autorităților care dețin întreprinderi publice, inclusiv celor locale, documente justificative privind componența reală a consiliilor de administrație la data de referință 31 august 2026. Agenția precizează că această solicitare vine direct din partea Comisiei Europene, ca verificare complementară, și nu înlocuiește datele ONRC folosite pentru calculul oficial al indicatorilor.

AMEPIP susține că rămâne „în zona dialogului tehnic și instituțional” cu Comisia și că, împreună cu autoritățile tutelare, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, transmite în continuare documentația cerută pentru verificarea prin eșantion a datelor, până la finalizarea evaluării europene.