Alertă în SNT: prea multe gaze, pentru un consum așa de mic!

Azi dimineață, Sistemul Național de Transport (SNT) Gaze a intrat în stare de prealertă și va rămâne astfel până spre seară. Motivul este unul paradoxal: avem prea multe gaze în conducte față de consumul efectiv.

La ora 07.00, linepack-ul Transgaz, care măsoară cantitatea de gaze aflată în conducte ajunsese la 81,8 milioane de metri cubi, la doar 1,2 milioane de metri cubi de pragul de alertă. Dincolo de acest nivel, presiunea din conducte poate cauza explozii.

Starea de prealertă se va menține pe aproape toată durata zilei. Abia diseară, în jurul orei 20.00, se estimează că se va ieși din această situație. Principalul factor este creșterea moderată a consumului casnic, pentru că oamenii ajung acasă, gătesc și dau drumul la căldură, în zonele din țară mai răcoroase. Dar mâine dimineață ce facem? O luăm de la capăt?

La un consum total de doar 28 de milioane de metri cubi, cu termia oprită în aproape toată țara și cu consum industrial anemic, Dispecerul Național de Gaze este nevoit să dea dispoziții pentru înmagazinare gaze, ca să mai scadă din presiunea pe SNT.

Azi, abia ieșiți din sezonul rece gazier (31 martie) stocăm ca și cum ne pregătim pentru un nou sezon rece – 8,4 milioane de metri cubi intră în depozitele subterane, care oricum sunt pe jumătate pline la ieșirea din iarnă. Mai mult decât atât: exportăm în Ungaria 2,9 milioane de metri cubi, cel mai probabil la prețuri mici. Ca să mai poată fi eliberată presiunea din sistem, ele trebuie exportate, la orice preț.

A mai scăzut și producția internă, până la 23,8 milioane metri cubi, de la 24,6 milioane de metri cubi. Importul din Bulgaria rămâne de 4,6 milioane de metri cubi, pe baza unor contracte ferme încheiate anterior și din cauza avantajului de preț.

România încheie ciclul de extracție gaze (31 octombrie – 31 martie) cu un grad de umplere a depozitelor de 50%, potrivit celor mai noi date Gas Infrastructure Europe. Este cel mai mare procent înregistrat vreodată la un sfârșit de sezon rece. Media pe toată UE este de 58%, cu un „campion” în Portugalia, care are depozitele umplute la 87% din capacitate. Volume mari de gaz rămase mai sunt în Austria, Spania și Suedia.

Acest lucru înseamnă că au rămas în depozite circa 1,55 miliarde de metri cubi. Iarna blândă și consumul industrial extrem de redus au făcut să nu se consume atât de multe gaze. În plus, am putut conta, ca de obicei, și pe producția curentă. Importurile nu au încetat niciodată, fie pe baza unor interese comerciale de moment, fie în urma unor obligații contractuale asumate anterior.

Cel mai probabil, gazele rămase în depozite vor rămâne acolo până la următorul sezon rece, furnizorii urmând să mai plătească o dată taxa de înmagazinare. Ei au și varianta de a le arunca în piață, dar, în sezonul cald, este greu de crezut că vor avea un cumpărător, pentru că ele sunt deja purtătoare de tarif de tranzit, deci sunt mai scumpe decât ce se găsește în piață.

De azi, intrăm în ciclul de înmagazinare. În fapt, deja, de o săptămână, înmagazinarea a și început pentru că, în lipsă de consum substanțial, gazele intră în depozite. Și pentru acest an, România, conform directivelor UE, trebui să ajungă la cel puțin 90% grad de înmagazinare.

România este printre puținele țări din Europa care pot asigura cea mai mare parte din consumul intern din surse proprii. Avem trei mari producători: Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră. De asemenea, avem și legături prin gazoducte cu toți vecinii, cu excepția Serbiei, și putem aduce gaze din import atât pe ruta sudică, prin Bulgaria, cât și din Vest, prin Ungaria.