Bugetul CNAS pentru 2025 acoperă doar 10 luni de medicamente compensate: sănătatea românilor în mare pericol
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/medicamente-compensate-in-2025.jpg)
Într-o declarație recentă, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, a anunțat că bugetul alocat pentru anul 2025 este suficient doar pentru a acoperi cheltuielile cu medicamentele compensate până în luna octombrie. Această situație critică ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului de sănătate și la impactul asupra pacienților care depind de aceste medicamente pentru tratamentele lor zilnice.
Un buget insuficient pentru nevoile actuale
Deși bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a înregistrat o creștere de 3,7 miliarde de lei față de anul anterior, ajungând la 77,2 miliarde de lei (aproximativ 15,4 miliarde de euro), această majorare nu este suficientă pentru a acoperi extinderea serviciilor și a medicamentelor decontate de CNAS. În plus, CNAS se confruntă cu datorii semnificative din anii anteriori, inclusiv 4,2 miliarde de lei pentru concedii medicale și 1,4 miliarde de lei pentru medicamente și materiale sanitare, sume care au fost deja achitate la începutul acestui an.
Speranțe pentru o rectificare bugetară
În fața acestei situații alarmante, dr. Valeria Herdea își exprimă speranța că o rectificare bugetară va fi realizată în timp util pentru a acoperi costurile medicamentelor compensate pentru lunile noiembrie și decembrie. Aceasta nu este prima dată când bugetul FNUASS necesită suplimentări; în 2024, fondurile au fost majorate de mai multe ori pentru a asigura finanțarea corespunzătoare a sistemului sanitar.
Impactul asupra pacienților
Pentru pacienții români, această veste este deosebit de îngrijorătoare. Mulți dintre ei depind de medicamentele compensate pentru a-și gestiona afecțiuni cronice sau acute. Un buget insuficient ar putea duce la epuizarea fondurilor înainte de sfârșitul anului, lăsând numeroși pacienți fără acces la tratamentele necesare. Această perspectivă nu doar că pune în pericol sănătatea individuală, dar poate duce și la o supraîncărcare a sistemului medical, pe măsură ce pacienții fără acces la medicamentele necesare ar putea necesita îngrijiri de urgență sau spitalizări.
Un semnal de alarmă extrem de serios
Situația actuală a bugetului CNAS pentru 2025 reprezintă un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri proactive pentru a asigura finanțarea adecvată a sistemului de sănătate și pentru a proteja dreptul fundamental al cetățenilor la îngrijire medicală. Fără intervenții rapide și eficiente, sănătatea a milioane de români ar putea fi grav afectată.
Cum e posibil să se ajungă la asemenea aberații de proiect bugetar?
Calea către un proiect bugetar aberant, în care banii pentru medicamente compensate se termină în octombrie, este improvizația iresponsală. Iar rezultatul este simptomul unui sistem profund disfuncțional. Iată cum este posibil așa ceva:
1. Estimări nerealiste și bugetare „din pix”
Bugetul sănătății nu se construiește în baza unor proiecții realiste, ci pe considerente politice și electorale. În loc să se ia în calcul nevoile reale ale pacienților și creșterea naturală a cheltuielilor medicale, se stabilesc cifre care să dea bine pe hârtie, cu speranța că „vedem noi la rectificare”.
Problema? Această abordare duce la subfinanțare programată, iar pacienții ajung în situația de a depinde de „miracole” financiare pentru a-și primi tratamentele esențiale.
2. Găuri lăsate din anii anteriori
În fiecare an, CNAS acumulează datorii uriașe către farmacii, spitale și furnizori de medicamente. De exemplu, doar la începutul acestui an, s-au plătit datorii restante de 4,2 miliarde de lei pentru concedii medicale și încă 1,4 miliarde pentru medicamente. Practic, banii din 2025 au început deja cu un handicap major.
Așa se ajunge la absurdități precum:
- Plafonarea artificială a compensatelor, astfel încât pacienții să fie forțați să plătească mai mult din buzunar.
- Tergiversarea plăților către farmacii și spitale, ceea ce riscă să creeze o criză de aprovizionare.
3. Lipsa de viziune și reforme amânate la nesfârșit
Sistemul de sănătate din România suferă de o lipsă cronică de reforme structurale, iar CNAS funcționează pe modelul „patchwork”: adică cârpim problema azi, dar nu o rezolvăm pe termen lung.
- Nu există o strategie clară pentru finanțarea medicamentelor compensate – de aceea, în fiecare an, banii „se termină” și se așteaptă rectificări bugetare de urgență.
- Sistemul de colectare a contribuțiilor la sănătate este suboptimal – multe venituri nu sunt taxate la nivelul necesar, ceea ce înseamnă că statul rămâne fără bani pentru sănătate.
- Nu se negociază eficient prețurile cu marii furnizori de medicamente – România plătește, paradoxal, mai mult decât alte țări UE pentru anumite tratamente, în loc să obțină prețuri preferențiale.
4. Prioritizarea intereselor politice în detrimentul pacienților
- Politicienii preferă să aloce bani spre domenii „vizibile” electoral, cum ar fi majorări de pensii, vouchere sociale sau investiții de fațadă, pentru că acestea aduc capital electoral imediat.
- Sectorul sanitar este tratat ca o „cheltuială” și nu ca o investiție – în loc să fie văzut ca un domeniu strategic, sănătatea este sacrificată pentru alte priorități politice.
- Ministrul Sănătății și CNAS nu au autonomie reală – deși ar trebui să decidă pe criterii medicale și economice, politicul le impune limite arbitrare.
5. Jocul periculos al „rectificării bugetare”
Autoritățile știu din start că banii nu ajung, dar mizează pe faptul că vor putea obține mai mulți la rectificare. Este un joc periculos, deoarece:
Nu există nicio garanție că rectificarea va fi suficientă.
Dacă apar alte crize bugetare (creșteri neprevăzute ale cheltuielilor cu pensiile, apărarea, datoria publică etc.), rectificarea poate fi insuficientă sau chiar blocată.
Până la rectificare, spitalele și farmaciile sunt forțate să găsească soluții de avarie, ceea ce înseamnă întârzieri în livrarea tratamentelor către pacienți.
Dezastrul anunțat
Situația bugetului CNAS pentru 2025 nu este un accident, ci o bombă cu ceas plasată cu bună știință. Subfinanțarea cronică, proasta administrare și lipsa de reforme reale au transformat sănătatea publică într-un domeniu aflat constant pe marginea prăpastiei.
Dacă nu se iau măsuri serioase acum, vom asista la:
- Lipsa medicamentelor esențiale pentru pacienți
- Încă o criză majoră în sistemul de sănătate, cu spitale care refuză tratamente din lipsă de fonduri
- O creștere dramatică a mortalității în rândul pacienților cronici, din cauza accesului limitat la tratamente
De aceea, reacția publică trebuie să fie una fermă: nu mai putem accepta ca sănătatea să fie tratată ca un „moft” care primește bani doar când mai rămâne ceva prin buget!