Când alimentele de toate zilele ne fac mai mult rău decât bine

A mânca sănătos este esențial pentru a trăi mult și bine. Dar ce mâncăm? Un răspuns simplu:  Multe alimente modificate genetic. Mulți aditivi. Și toate ne atacă ADN-ul.

În Statele Unite, soia este un aliment modificat genetic pentru a conține mai mult acid oleic. Acest acid reduce nivelul de colesterol rău, dar ne privează de alte grăsimi.

Alimentele modificate genetic sunt cele care au suferit o alterare a ADN-ului lor, pentru a permite crearea de mutații speciale. Comparativ cu alimentele naturale, cele care cresc pe câmp, acest tip de alimente sunt modificate în laborator. Ceea ce influențează calitatea produsului și recolta. Alimentele transgenice sunt rezultatul biotehnologiei. Sunt tehnici care permit transferul unei gene de la un organism la alt organism, cu scopul de a-l dota cu o calitate specială pe care nu o posedă în mod natural.

Știm că, în zilele noastre, se vorbește că avem prea puțină carne comparativ cu cererea. Așa s-a ajuns la carne modificată genetic, dar și la multe vegetale: fructe, grâne, cereale.

14:23 • Sănătate

Aditivii cei mai folosiți, inclusiv în pâine, care măresc riscul de cancer

Aparent, ar părea că această modificare genetică este profitabilă pentru toată lumea: consumatori și producători. Pentru că ar rezolva problema cererii spre profitul marilor producători.

Totuși, numeroase studii au demonstrat că, în timp, alimentele modificate genetic sunt periculoase pentru sănătatea consumatorilor.

Iată și câteva consecințe: alergii. apariția de gene rezistente la antibiotice. Un studiu realizat în Austria a demonstrat că alimentele transgenice reduc fertilitatea. Testele realizate pe șoareci au arătat că rozătoarele hrănite cu porumb transgenic erau mai puțini fertili, comparativ cu cei care consumau porumb natural. De asemenea, se semnalează tot mai puternic influența acestor alimente în apariția anumitor tipuri de cancer.

Iată și câteva dintre alimentele modificate genetic cele mai frecvente pe piață: soia și derivatele, cartofi, orez, roșii, ananas, căpșune, ardei.

Aditivi

Pe majoritatea etichetelor sunt indicate toate ingredientele, inclusiv aditivii folosiți într-un produs. Dar și așa este dificil să știi ce se ascunde, de exemplu, în spatele lui E199 sau glutamatul monosodic.

Coloranți artificiali

Datorită coloranților artificiali, jambonul este mai rozaliu, biscuiții, mai portocalii și câte culori tot atâtea sortimente de bomboane… Pe scurt, coloranții artificiali fac alimentele mai apetisante. Cu o observație: coloranții artificiali, indicați pe etichete de la E100 la E199,  sunt asociați cu hiperactivitate, dureri de cap, insomnie, tulburări de vedere, risc de cancer.

Glutamat de sodiu

Glutamatul de sodiu (sau monosodic sau MSG, notat de la E621 la E625 pe etichete) este un aditiv alimentar de sinteză, folosit pentru îmbunătățirea gustului mâncărurilor preparate industrial, biscuiților, sosurilor dulci etc.

Problema este că glutamatul de sodiu perturbă hormonii care reglează pofta de mâncare. Mai precis, ne face de-a dreptul dependenți de produsul care-l conține. La care se adaugă creșterea cantității de zahăr în sânge, favorizând apariția diabetului, care la rândul lui contribuie la îmbătrânirea prematură a creierului.

Nitrat de sodiu

Un aditiv alimentar aproape nelipsit din mezeluri, carne, brânzeturi, pește este nitratul de sodiu, deoarece acesta permite conservarea mai mult timp. Dar consumul constant de produse care conțin nitrat de sodiu poate provoca, printre altele, astm, hiperactivitate, insomnie, vertij, scăderea tensiunii arteriale, greață și, cel mai grav, cancer colorectal.

Grăsimi trans

Acizii trans (materiile grase parțial hidrogenate), care se găsesc mai ales în produsele de patiserie și foietaje, sunt extrem de periculoși. Ei influențează nivelul colesterolului și mărește riscul de boli cardiovasculare.

Hidroxitoluen butilat

Cred că este suficientă denumirea – hidroxitoluen butilat – ca să ne dăm seama că acest antioxidant sintetic este orice altceva, dar mai puțin sănătos. Și nu greșim. Acest aditiv alimentar este folosit la producerea preparatelor industriale, îl găsim și în guma de mestecat, dar și în multe ambalaje. Despre acest aditiv se știe că este nociv pentru piele – risc de alergii – și are potențial cancerigen.

Îndulcitori artificiali

Aspartam, sucraloză, ciclamat, zaharină… sunt îndulcitori artificiali, care apar pe etichete notați de la E950 până la E968. Ne plac acești aditivi pentru că dau gustul dulce multor produse fără zahar sau cu nivel ”scăzut de zahăr” și ne oferă iluzia unui aport caloric scăzut.

Dar, atenție, îndulcitorii artificiali pot provoca: oboseală cronică, migrene, boli degenerative – maladiile Alzheimer și Parkinson.

Benzoat de sodiu

E211 – benzoatul de sodiu – este un aditiv alimentar care permite conservarea pe termen lung a sucurilor artificiale, gemurilor și a multor dulciuri. Dar acest conservant slăbește sistemul imunitar, provoacă iritații oculare, astm, tulburări digestive, de comportament, insomnie la adulți și hiperactivitate la copii.

Sirop de glucoză-fructoză

Siropul de glucoză-fructoză este un concentrat de zahăr, folosit în multe sortimente de biscuiți, dar și în preparate de carne vidate. Problema cu acest aditiv este că organismul nostru  nu-l poate identifica, fiind 100% artificial, și că determină creșterea glicemiei. De aici riscul mărit de diabet și, pe termen lung, probleme hepatice.