Ce poți vedea în Hurghada, unul dintre cele mai vizitate locuri de către români în Egipt

Un loc exotic pentru români, Egiptul este una dintre puţinele ţări care poate oferi în plină iarnă soare şi plajă pe ţărmurile Mării Roşii la temperaturi de vară timpurie, multă istorie, cultură şi tradiţie, toate la pachet cu reguli stricte pentru a te simţi în siguranţă într-o lume devastată, de mai bine de un an, de pandemie.

La numai trei ore de zbor şi la preţuri mai mult decât decente, reduse chiar şi cu 50% faţă de perioada dinaintea pandemiei, Hurghada, una dintre renumitele staţiuni construite în deşert, care a cunoscut o dezvoltare uimitoare în ultimii 20 ani, poate oferi turiştilor zile bune de relaxare în resorturi de cinci stele cu grădini luxuriante, piscine fabuloase, peisaje paradisiace şi o Mare Roşie de culoarea turcoazului şi a smaraldului, potrivit Agerpres.

Biserica ortodoxă coptă din zona El Dahar este un loc care merită văzut dacă alegem Hurghada

În jur de 10% din populaţia Egiptului este creştină, adică vreo 8 milioane de locuitori. Dahar este „acasă” pentru majoritatea localnicilor care locuiesc în zonă, dar aici se găsesc hoteluri, primăria, cea mai mare moschee şi cea mai veche piaţă de legume şi fructe, dar şi renumita piaţă de peşte proaspăt pescuit din Marea Roşie.

Mai toate resorturile oferă excursii în deşert, safari cu ATV-urile sau în satele beduinilor – nomazii din deşert – care de sute de ani trăiesc după propriile lor reguli şi tradiţii fără prea multă influenţă din partea civilizaţiei. Ghizii locali spun că Egiptul găzduieşte nu mai puţin de 11 milioane de beduini, care trăiesc independent în deşert.

Dacă alegeţi Egiptul ca destinaţie de vacanţă nu uitaţi: negocierea este o artă, iar bacşişul este sfânt

Clima foarte caldă pe toată perioada anului, siguranţa şi securitatea turiştilor, o locaţie aproape de mai multe ţări din lume, cu ore de zbor mai scurte. Acum avem preţuri accesibile pentru toate clasele sociale, pentru oricine vrea să vină în Egipt.

Aici poţi face mai multe tipuri de turism, de la turismul cultural şi religios, la turismul recreativ, medical sau turism de safari şi de conferinţe.

Practic, există poliţie şi armată în toate zonele Egiptului, astfel încât turiştii să se simtă în siguranţă. Ţara arabă, cu 100 de milioane de locuitori, trăieşte din petrol şi turism, însă şi din agricultură, chiar dacă 90% din suprafaţa ţării este deşert.

De-a lungul Nilului, cu precădere în zona Qena, pe numai 10% pământ fertil, egiptenii cultivă trestie de zahăr, fructe şi legume, roşiile lor ajungând cu succes chiar şi în supermarketurile din România.

Deşi resorturile de cinci stele reprezintă un adevărat paradis pentru turişti, sărăcia se vede la tot pasul în momentul în care traversezi deşertul ca să ajungi în Valea Regilor sau în cea a Reginelor, de exemplu, sau în orice alt loc preferat din ţara arabă.

Drumurile sunt împânzite de multe construcţii neterminate, care par de-a dreptul părăsite, deşi locuiesc oameni în ele, motivul principal fiind însă scutirea de impozite până la finalizarea construcţiei.

Şi în Hurghada, construcţia la multe hoteluri de lux a fost oprită din cauza pandemiei.

Bazarurile din Hurghada și negocierile

Turiştii care vin în Hurghada au posibilitatea să cumpere aproape orice din bazarurile şi magazinele comercianţilor egipteni situate fie în resorturi sau în apropierea lor, de la parfumuri la creme cu lapte de cămilă, bijuterii, tricouri din bumbac cu înscrisuri de mărci celebre, papirusuri egiptene, figurine şi vase din alabastru, multe suveniruri, toate legate de istoria milenară a Egiptului, haine de piele, rochiţe de plaje, eşarfe, genţi, ceaiuri şi dulciuri.

Evident că zona comercială nu trebuie ocolită, însă trebuie să te înarmezi cu multă răbdare şi să negociezi preţurile „la sânge”. Dacă nu ai aceste abilităţi, riscurile sunt foarte mari să cumperi produse la preţuri piperate fără a avea siguranţa că mărfurile achiziţionate nu sunt contrafăcute.

Egiptenii, deşi foarte amabili şi zâmbitori cu turiştii, nu vor spune niciodată din prima un preţ, ci doar că este „good price”. Oricum, la final, că te vei simţi păcălit sau nu, cu siguranţă vei fi obosit după negociere.

Ghizii recomandă ca, la obiectivele turistice, precum Luxor sau Valea Regilor, să nu te opreşti să întrebi de vreun produs, pentru că sunt şanse minime să scapi de insistenţa şi hărţuiala comercianţilor.

Egiptul este renumit şi pentru cerutul bacşişului pentru orice: la toaletă, pentru poze, pentru că îţi arată un desen cu Ramses al II-lea într-un mormânt pentru care ai plătit deja un bilet sau pentru că le faci lor poze. Iar acest lucru ştiu să îl ceară în orice limbă.

Mai multe articole...

Cele mai noi articole

Romania intra pe data de 31 martie in Spatiul Schengen pe cale aeriana si maritima

România intră pe data de 31 martie în Spațiul Schengen pe...

România intră pe data de 31 martie în Spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, iar situația se va schimba pentru românii care călătoresc...

Ce știe și ascunde Nicușor Dan: peste 10 mii de bucureșteni...

Mușamalizare criminală: listele cu situația reală a clădirilor cu risc major în caz de cutremur ținute secrete de Primăria Capitalei.  Peste 100 de clădiri...