Ce se dă de pomană de Sfânta Maria: alimentele care nu lipsesc pe 15 august

Pe 15 august, bisericile din țară se umplu, iar mulți credincioși nu pleacă de acasă cu mâna goală. De Adormirea Maicii Domnului, tradiția populară românească cere ca alimentele să fie împărțite pentru sufletele celor plecați dintre noi. Colacii, fructele de sezon, mâncarea gătită, dulciurile, apa și vinul sunt darurile care ajung cel mai des în pomana acestei zile.

Ce alimente se dau de pomană de Sfânta Maria

Pâinea și colacii stau în capul listei. Pâinea, ca aliment de bază, semnifică viața, iar colacii, rotunzi și frumos împletiți, simbolizează ciclul vieții și continuitatea.

Așa că obiceiul nu se oprește la aluat. Colacii se oferă alături de lumânări aprinse, pentru ca sufletul celui pomenit să fie luminat pe drumul său către cele veșnice.

Fructele vin imediat după. În august sunt din belșug, iar merele, perele, strugurii și prunele sunt alese cel mai des, pentru că simbolizează rodnicia și belșugul. Sunt considerate daruri pure și naturale, potrivite pentru a fi împărțite în amintirea celor dragi.

SOCIAL

Tradiția fetelor nemăritate înainte de 15 august. Ce era interzis să facă în preajma sărbătorii

Religie

Când începe Postul Adormirii Maicii Domnului 2026. Rugăciune de curățare a sufletului către Fecioara Maria

Ce simbolizează mâncarea gătită, dulciurile și vinul

Pe lista pomenilor intră și preparate care se împart la pachet. Sarmalele, orezul cu ciuperci sau salatele sunt pregătite acasă și duse celor sărmani.

Dulciurile nu lipsesc nici ele din pomenile oferite de Sfânta Maria. Cozonacii, prăjiturile cu nucă, plăcintele cu mere, checurile și gogoșile sunt printre cele mai des alese.

Referitor la apă și vin, tradiția este veche și are o semnificație aparte. Apa simbolizează viața și curățarea sufletului, iar vinul, care în timpul Sfintei Liturghii se transformă în sângele lui Hristos, reprezintă jertfa și mântuirea. În unele regiuni, vinul se oferă împreună cu colaci și lumânări.

Cum se oferă corect pomana și ce dar o însoțește

Alegerea alimentelor este doar jumătate din obicei. Tradiția cere ca pomana să fie dată cu smerenie și sinceritate, însoțită de rugăciune pentru sufletul celui plecat și oferită fără așteptarea vreunei răsplăți.

Mai mult, contează cui ajunge darul. Obiceiul spune că alimentele trebuie să meargă la persoane care au cu adevărat nevoie, pentru ca gestul să rămână un act autentic de milostenie.

În multe zone ale țării, pomana este însoțită și de un dar mic. Un prosop, o batistă sau un obiect de uz casnic sunt cele mai frecvente, alese pentru că sunt utile și pentru că îi amintesc celui care primește de sufletul pomenit.

Agenția de știri a Patriarhiei Române arată că pomana este doar una dintre faptele bune care pot fi făcute pentru cei adormiți, iar milostenia nu se rezumă la partea materială. Orice faptă bună poate fi închinată memoriei lor, alături de pomenirea la Sfânta Liturghie și de îngrijirea mormintelor.

„Cei adormiți ştiu ce facem pentru ei şi simt când îi pomenim cu dragoste, punem lumânări şi flori pe mormânt”, a transmis Patriarhul Daniel.

Printre recomandările canonice apar lumânările, coliva, colacii, vinul, fructele, mâncarea și chiar obiectele de îmbrăcăminte. Acestea rămân însă recomandări, nu obligații.

Publicațiile bisericești atrag atenția și asupra măsurii. Pomenile ar trebui făcute fără exagerări, iar cei aflați în nevoie nu sunt doar oamenii care stau la ușa bisericii, ci și bolnavii din spitale sau vecinii care au nevoie de ajutor.