CJUE: abordarea ÎCCJ privind aplicarea prescripției încalcă dreptul UE. Nicușor Dan: „Parlamentul poartă principala responsabilitate”
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a interpretat și aplicat retroactiv deciziile Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale este contrar dreptului Uniunii Europene. Hotărârea vizează una dintre cele mai controversate teme din justiția română din ultimii ani, care a dus la închiderea a numeroase dosare penale ca urmare a intervenirii prescripției.
Potrivit unui comunicat al CJUE, problema își are originea în două decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022, prin care a fost declarată neconstituțională dispoziția din Codul penal referitoare la întreruperea cursului prescripției. În urma acestor decizii, legislația română nu a prevăzut timp de aproape patru ani nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție.
În comunicatul transmis după pronunțarea hotărârii, CJUE amintește că, în cauza Lin din 24 iulie 2023, mai mulți cetățeni români condamnați pentru evaziune fiscală au invocat principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) și au susținut că răspunderea lor penală era prescrisă. Aceștia s-au bazat inclusiv pe o decizie a ÎCCJ din 2022, care stabilise că lipsa cauzelor de întrerupere a prescripției se aplică și faptelor comise între 2014 și 2018.
Curtea de Justiție a apreciat însă că această interpretare este incompatibilă cu obligațiile care revin statelor membre în protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și în asigurarea unei sancționări efective a infracțiunilor grave.
La scurt timp după publicarea hotărârii, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că „a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european”.
Nicușor Dan: Parlamentul poartă principala responsabilitate. Decizia expresă acum a CJUE este obligatorie și ea va fi respectată
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre decizia CJUE de către jurnaliști, după participarea la vernisajul expoziției „SUA–România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”. Șeful statului a declarat că principala responsabilitate pentru situația creată aparține Parlamentului, care nu a intervenit legislativ după prima decizie a Curții Constituționale.
„Sunt mai multe lucruri de spus aici. Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă aștept de 45 de zile, în orice caz un număr de zile prevăzut de Constituție, trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Asta este punctul de la care am plecat. Mai departe, dreptul nu este o știință exactă. Tot timpul, ce înseamnă actul de justiție? Să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut opinie, Înalta Curte a avut opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România. Asta este ce pot să spun.”
Întrebat dacă hotărârea CJUE ar putea alimenta discuții privind suspendarea fondurilor europene pentru România din cauza unor probleme legate de statul de drept, președintele a exclus acest scenariu.
„Nu, deloc și suntem în discuții pe evaluarea Comisiei Europene pe care o face pentru toate statele membre ale Uniunii, inclusiv pentru România și nu se pune această problemă.”
Hotărârea CJUE este de așteptat să aibă efecte importante asupra modului în care instanțele române vor soluționa cauzele privind prescripția răspunderii penale, în special în dosarele care intră sub incidența dreptului Uniunii Europene. Decizia stabilește că instanțele naționale trebuie să respecte interpretarea dată de Curtea de Justiție atunci când aplică dreptul european, inclusiv în materia prescripției.