Conacul în care s-a hotărât Unirea, preluat de la Academia Română de CJ Galați, pentru restaurare

După zeci de ani în care a fost sediu IAS, loc de petreceri ale activiștilor PCR și motel „2 stele”, Conacul de la Țigănești, în care unioniștii Al. I Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Conachi și Constatin Negruzzi au pus la cale Unirea Principatelor, va fi, în sfârșit, restaurat.

După câțiva ani de discuții, Academia Română și Consiliul Județean (CJ) Galați au ajuns la un acord în baza căruia Conacul de la Țigănești al poetului Costache Conachi, aflat în proprietatea Academiei, să fie preluat în administrare de CJ Galați pentru o perioadă de 10 ani, în care palatul situat la 7 km de Tecuci să fie restaurat, pentru a-i fi redată strălucirea de la mijlocul secolului XIX.

Academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române a semnat, miercuri, cu președintele CJ Galați, Costel Fotea, Acordul de Cooperare pentru preluarea Conacului „Costache Conachi”, cunoscut și ca „Palatul de la Țigănești”, în administrarea CJ Galați pentru o perioadă de 10 ani, în care monumentul istoric să fie restaurat. 

„E oficial. Astăzi, am semnat acordul de cooperare cu Academia Română pentru salvarea Palatului de la Țigănești. Astfel, timp de 10 ani, Palatul de la Țigănești va fi în administrarea Consiliului Județean Galați, pentru a-l consolida, reabilita și renova cu ajutorul fondurilor europene.

Este singura soluție de a salva de la dispariție unul dintre cele mai importante monumente istorice din județul nostru. Vom reda, astfel, strălucirea de altădată a Conacului și îl vom reface așa cum arăta în jurul anului 1840, când a fost construit. 

Din păcate, astăzi, Conacul este într-o avansată stare de degradare,  pentru că mulți nu au înțeles cât este de valoros și de frumos acest monument istoric”, ne-a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Discuțiile au durat câțiva ani, pentru că s-au mai văzut cazuri de restaurări eșuate, dar conducerea Academiei Române și-a dat acordul în condițiile în care președintele CJ Galați a garantat că palatul va fi restaurat pentru a recăpăta strălucirea din perioada sa de glorie.

„Mulțumesc academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Dumitru T. Murariu, vicepreședinte al Academiei Române, precum și întregului board de conducere al Academiei pentru sprijinul acordat și pentru implicarea în realizarea acestui acord”, a adăugat președintele CJ Galați.

Au fost identificate oportunitățile de finanțare a restaurării din fonduri europene

Direcția de Dezvoltare din cadrul CJ Galați a identificat deja o axă de finanțare din fonduri europene și va fi depus un amplu proiect de reabilitare a conacului.

Potrivit președintelui CJ Galați, „în cel mai scurt timp, vor fi demarate procedurile de realizare a studiilor de teren, precum și a documentației tehnice”.

Palatul în stil neoclasic a fost sediu IAS în perioada comunistă și a ajuns în ruină în „tranziția” de după 1990

Conacul de la Țigănești, format din Palatul construit în stil neoclasic, un arc de triumf construit în același stil și un parc de câteva hectare, a aparținut poetului Costache Conachi. După moartea acestuia, a fost cumpărat de Tache Athanasiu, fost prefect de Tecuci, care în 1910 l-a donat Academiei Române pentru înființarea „Școlii de Agricultură a Academiei”.

În perioada comunistă a fost pe rând sediu IAS și un loc de petreceri discrete al activiștilor PCR, camuflat sub statutul de „casă de odihnă a siderurgiștilor” de la Combinatul Siderurgic Galați. După 1990, a ajuns în proprietatea societății hoteliere a Combinatului din Galați, fiind exploatat ca motel de „2 stele”.

Academia l-a revendicat prin 2009 și a obținut retrocedarea în 2016, dar între timp, Conacul de la Țigănești, în care a fost pusă la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească, a ajuns în ruină.

„Puterea.ro” a prezentat recent povestea Conacului în care a fost pusă la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească de către Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Conachi și Constatin Negruzzi.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole