Cum poate fi prevenit consumul de droguri la adolescenți EXCLUSIV

Consumul de droguri, un fenomen alaramant și tot mai prezent în societatea de astăzi, afectează în special tinerii și adolescenții. De la consumul experimental (o data/ de două ori) și până la dependență este doar un pas. Specialiștii spun că pentru a preîntâmpina curiozitatea de început a consumului de droguri la adolescenți, esențială este implicarea părinților. Aceștia ar trebui să discute cu copiii lor într-o manieră deschisă despre riscurile la care se supun dacă intră pe acest drum, chiar dinainte de etapa adolescenței. Cu o experiență considerabilă în terapia adicțiilor, psihoterapeutul cognitiv-comportamental Florinela Patica Rațiu a dezvăluit, în exclusivitate pentru Puterea.ro, cum îi putem ajuta pe copii să se debaraseze inclusiv de presiunea socială a consumului, care de cele mai multe ori joacă un rol determinant în alegerea acestei căi.

Cum prevenim consumul de droguri la adolescenți

În România, tinerii încep să consume droguri de la vârste foarte frage, chiar din timpul preadolescenței. Potrivit unei statistici a Agenției Naționale Antidrog, 1% dintre copiii cu vârste sub 13 ani au consumat măcar o data un tip de drog. În anul 2021, aproape 17% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani consumaseră cel puțin un tip de drog.

Citește și: Statistică alarmantă privind consumul de droguri în România: cel puțin un milion de persoane s-au drogat măcar o dată

Iar o altă statistică dezvăluită recent spune că la nivelul anul 2022, peste un million de români consumaseră astfel de substanțe periculoase. Așadar, cifrele sunt cu adevărat alarmante, mai ales că în această vâltoare a consumului sunt implicate preponderant persoane tinere și foarte tinere.

Citește și: Cum arată primul centru privat de dezintoxicare cu servicii ”all-inclusive” din România. Pacienții se pot trata aici de orice tip de dependență

Cum ne pregătim copiii să facă față presiunii anturajului și să reziste tentațiilor

Totul pornește de acasă, spun specialiștii, care recomandă părinților să aibă o abordare deschisă cu ai lor copii despre acest subiect încă de când sunt mici, înainte ca ei să intre în anturaje care să îi facă să își dorească să înceapă să consume.

Preadolescența poate fi un moment cheie. În această etapă de dezvoltare, copilul este suficient de mare cât să înțeleagă riscurile la care se expune, dar încă nu s-a lovit de presiunea socială din partea cercului de prieteni.

Începând de la această vârstă, tentațiile își vor face simțită prezența, afirmă psihoterapeutul Florinela Patica Rațiu, specializat în terapia persoanelor cu dependențe. Din acest motiv, ca părinte, este esențial să porți discuții deschise pe această temă cu cel mic, pentru a-l face să realizeze cât de periculos este să ia o astfel de decizie mai ales mânat de un impuls emoțional de a fi ”cool” în fața anturajului.

”Trebuie să stai de vorbă deschis cu copilul tău și să îi explicit că o să vină o perioadă în viața lui, când, inevitabil, va fi tentat. La orice, de la alcool, la tutun și droguri. Și o să îi spui: va veni momentul când va trebui să consume cu ei, că altfel vei fi exclus și vei fi făcut fraier, dacă nu faci ca ei. O să îți spună că nu ai curaj. Dar, va trebui să îți asumi această poziție de fraier, iar tu, ca părinte, va trebui să normalizezi și să îi spui ”și eu am fost fraier cândva la viața mea, e perfect normal să te simți așa”. Să nu fugim de etichetele astea pe care el le va primi categoric în momentul în care el va refuza să meargă cu gașca sau cu anturajul la consum. În momentul acela, el va fi exclus și va fi etichetat ca fraier și lipsit de curaj. Copilul va trebui să își asume aceste etichete și să înțeleagă faptul că nici noi, la rândul nostru, nu ne-am pierdut pe drum, pentru că ne-am asumat eticheta de a fi ”fraieri” cândva în viață și să caute alți ”fraieri” ca el.

La ei asta este problema: se luptă cu eticheta. Să fii fraier este îngrozitor. Iar tu, ca părinte, trebuie să îi schimbi perspectiva și să îi spui ”nu e îngrozitor deloc, și eu am fost fraier”, a explicat Florinela Patica Rațiu.

Citește și: Vor fi introduse 6 noi substanțe pe lista drogurilor de mare risc. Decizia Guvernului

De ce se ajunge la dependență: ”Întotdeauna consumul peste limită, adică depenența, nu este o cauză, ci un efect a ceva”

Indiferent că vorbim de alcool, droguri, tutun sau chiar jocuri de noroc, dependența se poate instala insidios în viața unei persoane. Vestea bună este că adicțiile, indiferent de natura lor, se pot trata. Trebuie depusă însă o muncă asiduă din partea celui care are astfel de vicii și mai ales este necesară conștientizarea acestei probleme, ca o primă etapă în rezolvarea ei.

Esențială este și terapia. Un specialist te poate ajuta să depășești blocajele emoționale și să găsești o rezolvare a situației chiar și atunci când crezi că nu mai există nicio șansă.

”Ar trebui să nu îi mai blamăm (pe cei cu dependeță de droguri n.r.), pentru că este o boală și nu te poți opri așa ușor. Te legi de o energie a consumului extrem de puternică. Iar eu ce fac în programele mele? Mergem să vedem ce se află în spatele consumului. Întotdeauna consumul peste limită, adică depenența, nu este o cauză, ci un efect a ceva. Ce ascunde în spate este un mesaj, poate o afecțiune psihoemoțională netratată, acutizată. A ascuns gunoiul sub preș, până iese la suprafață.”, a explicat psihologul Florinela Patica Rațiu.

Citește și: S-a deschis primul centru pentru minorii dependenți de droguri

Există persoane predispuse la dependență?

Potrivit specialistului, există câțiva factori de risc care duc la dependență: factorul genetic, anumite medicamente care tratează afecțiuni precum ADHD sau autism și factorii psihoemoționali.

Citește și: Lorzii drogurilor din Europa înarmează copii! Poliția trage un semnal de alarmă

”Atunci când copilul a luat o anumită medicație în copilăria timpurie, pe motiv ADHD sau autism, este posibil și acolo să avem o predispoziție. Copilul care a luat medicația respectivă, când devine adult și intră în contact, la o petrecere ia o singură data, din prima ajunge dependent. De ce? Pentru că intră iar pe ”strada” aceea cu sens unic, pettern-ul creat de medicație când era copil. Și imediat explodează, se duce în dependență din prima secundă.”, a precizat psihoterapeutul.

”Sunt și factorii psihoemoționali, care dacă sunt netratați, ajunge tânărul sau adolescentul să stea pe un butoi de pulbere și odată explodează și intră în dependeță. Toată trauma din copilărie, toată furia, tot ce a reprimat, iese în dependență la un moment dat.

Cumva trebuie să iasă, pentru că nu rămâne nimic ascuns. Este ca și când ceva, cândva, mi-a produs o durere atât de mare, încât eu, conștient sau inconștient, ca mechanism de autoapărare, am ales să sting lumina în cămăruța aia a sufletului unde s-a produs trauma și durerea, după ce am stins-o m-am asigurat că am pus și un lacăt suficient de solid și am zis gata, nu mai există. Nu se poate… Asta trebuie să iasă la lumina. Să prindem curaj și să conștientizăm că este ceva acolo, care nouă ne produce deranj în viața noastră de zi cu zi și ne afectează.

Deci, aia e cauza. Deranjul este efectul. Noi trebuie să prindem curaj și să spunem ”da, a funcționat mecanismul ăsta de autoapărare atunci, că am supraviețuit datorită faptului că am ales să sting lumina”, dar pe termen lung nu funcționează. Sunt obligată să mă întoc acolo, cu resursa de azi, adultul de azi și să integrez experiența și să aleg să aprind lumina. Nu brusc, să nu orbim (râde). Altfel intrăm într-un altfel de șoc.”, a mai explicat aceasta.