„Însă atingerea acestei ţinte depinde doar de România. Eforturile prioritare ţin de corectarea legilor justiţiei, desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi punerea Codului penal şi a Codului de procedură penală în acord cu deciziile Curţii Constituţionale”, a scris Dan Barna pe pagina de Facebook, transmite Agerpres.
El menţionează că acest lucru i-a fost transmis şi vicepreşedintelui Comisiei Europene Vera Jourova şi că a primit asigurări că încheierea MCV este şi pe agenda executivului european.
„După 13 ani în care România a fost subiect al unei monitorizări excepţionale din partea Comisiei Europene, cu regrese majore în 2018 şi 2019, am încredere că eforturile noastre intensificate în perioada următoare vor duce la o funcţionare normală şi predictibilă a statului de drept în România. Mesajul doamnei Jourova şi al Comisiei a fost foarte clar: din partea României se aşteaptă fermitate şi rezultate. Angajamentul nostru este că le vom livra”, a mai continuat viceprim-ministrul.
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme, potrivit Europa.eu.
Comisia continuă să evalueze evoluția Bulgariei și a României după aderare pentru a le ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene, a mai precizat sursa citată.
În decembrie 2006, Comisia a adoptat o serie de decizii care stabilesc, printre altele, obiectivele de referință pe care ar urma să le atingă cele două țări.
Citește și: