Dezastrul ascuns din spatele sprijinului pentru șomaj: Legi învechite și reguli absurde

Publicat: 08 aug. 2025, 08:37, de Cristian Matache, în Dezvăluiri

Sursa foto: Pixabay.com

Un document guvernamental, analizat în contextul legislației privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, scoate la iveală mai multe disfuncționalități și incoerențe care pot afecta atât angajatorii, cât și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Trimiteri la legi abrogate

Una dintre cele mai evidente probleme identificate este menținerea, în actele normative, a unor referințe la articole din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, articole care au fost abrogate expres prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 – Codul administrativ. Persistența acestor prevederi depășite poate genera confuzii juridice și aplicări neunitare.

Proceduri complicate și neuniforme

Analiza documentului scoate în evidență o problemă recurentă în aplicarea măsurilor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă: complexitatea și lipsa de uniformitate a procedurilor. Pentru a accesa aceleași facilități financiare – de exemplu, subvenția de 2.250 lei/lună – angajatorii trebuie să urmeze pași diferiți și să depună seturi distincte de documente în funcție de categoria persoanei angajate.

Astfel, pentru încadrarea unei persoane cu handicap este necesară atât copia certificatului emis de comisia de expertiză medicală, cât și o declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea obligațiilor legale referitoare la angajarea persoanelor cu handicap. În cazul șomerilor părinți unici, trebuie prezentate acte privind componența familiei și filiația copiilor, însoțite de declarații privind domiciliul comun. Alte categorii, precum tinerii NEET, trebuie să furnizeze o declarație privind lipsa unui loc de muncă și a participării la învățământ sau formare profesională.

În schimb, pentru șomerii de lungă durată sau cei peste 45 de ani nu sunt solicitate documente suplimentare față de cele standard. Această abordare neuniformă nu doar că îngreunează procesul pentru unele categorii, dar creează și impresia unei lipse de echitate. În practică, această fragmentare sporește riscul de erori, respingeri și întârzieri, descurajând angajatorii să participe la programe.

12:02, 05.08.2025 • Dezvăluiri

Trei luni de la dezastrul de la Praid: Salina închisă. 50 de case evacuate. 131 de șomeri. 40.000.000 mc de saramură. Niciun vinovat!

08:20, 31.07.2025 • ACTUALITATE

Guvernul „a rezolvat” criza bugetară: Cârciuma din Biblioteca Națională, ”noua mină de aur” a statului

Termene restrictive și pierderea drepturilor

O altă problemă majoră este rigiditatea termenelor impuse pentru depunerea documentelor justificative. În aproape toate programele analizate, angajatorii trebuie să transmită tabelele nominale, fișele de evidență zilnică, statele de plată și alte documente până cel târziu pe 25 ale lunii următoare celei pentru care solicită sprijinul financiar.

Orice întârziere, chiar și de o zi, duce automat la pierderea dreptului de a primi suma aferentă lunii respective. Mai mult, erorile de completare sau transmiterea unor documente ilizibile au același efect, chiar dacă activitatea s-a desfășurat conform legii și angajatorul are dovada plății salariilor. Există posibilitatea corectării în termen de o lună, însă intervalul scurt și lipsa unor proceduri flexibile lasă puțin loc pentru remedierea greșelilor.

Dependente de buget și incertitudini

O vulnerabilitate structurală a sistemului de stimulare a ocupării forței de muncă este faptul că acordarea subvențiilor depinde strict de alocările bugetare aprobate anual. Indiferent de îndeplinirea tuturor criteriilor legale, sprijinul financiar – precum subvenția lunară de 2.250 lei pentru angajarea anumitor categorii defavorizate – poate fi refuzat dacă fondurile se epuizează.

Această condiționare introduce o incertitudine constantă atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele vizate. Planificarea pe termen lung devine dificilă, iar programele de integrare pe piața muncii pot fi întrerupte brusc. În lipsa unei garanții de finanțare, chiar și măsurile bine intenționate riscă să devină ineficiente, pierzând încrederea celor care ar trebui să beneficieze de ele.

Complexitate legislativă și suprapuneri

Cadrul normativ aplicabil domeniului este dispersat în multiple acte legislative: Legea nr. 76/2002, Legea nr. 279/2005, Legea nr. 335/2013, Legea nr. 72/2007 și altele, fiecare însoțită de norme metodologice proprii și anexe specifice. Multe dintre prevederi urmăresc obiective similare, însă folosesc formulări și proceduri diferite, ceea ce creează un mozaic legislativ greu de navigat.

Această fragmentare sporește riscul de interpretări divergente la nivelul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și poate duce la aplicări neunitare ale acelorași măsuri. Pentru angajatori, aceasta înseamnă timp suplimentar investit în clarificări juridice și o probabilitate mai mare de a greși din cauza diferențelor subtile între proceduri.

Risc de discriminare indirectă

Modul în care sunt stabilite cerințele documentare pentru diverse categorii de șomeri creează un dezechilibru între grupuri aflate, teoretic, în situații comparabile de vulnerabilitate. De exemplu, o persoană cu handicap trebuie să furnizeze mai multe documente oficiale și declarații, în timp ce pentru un șomer de lungă durată cerințele sunt minime.

Mai mult, noile categorii introduse recent – precum victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane – pot accesa sprijinul doar dacă sunt înregistrate oficial ca șomeri. Această condiție poate exclude exact persoanele care, din motive de siguranță sau lipsă de resurse, nu reușesc să finalizeze formalitățile administrative. În consecință, deși legislația intenționează să protejeze aceste grupuri, constrângerile formale pot reduce accesul real la ajutor.

Riscul pierderii sprijinului din motive administrative

Reglementările actuale pun un accent disproporționat pe forma în detrimentul fondului. Chiar dacă activitatea s-a desfășurat conform legii și angajatorul a plătit efectiv salariile, dreptul la subvenție poate fi pierdut pentru greșeli minore – cum ar fi completarea incorectă a unui tabel, transmiterea unui document ilizibil sau omiterea unei semnături.

În lipsa unor proceduri de remediere flexibile și a unei evaluări care să țină cont de buna-credință, aceste erori administrative au efecte definitive. Angajatorii nu doar că pierd sprijinul financiar pentru luna respectivă, dar, în anumite cazuri, pot fi descurajați să continue participarea în programe, reducând astfel numărul locurilor de muncă destinate persoanelor vulnerabile.

Aceste deficiențe pot fi remediate prin actualizarea legislației, simplificarea procedurilor și introducerea unor termene mai flexibile, care să țină cont de realitățile administrative și de contextul economic.

Modificări importante în legislația privind șomajul și stimularea ocupării forței de muncă

Prin urmare, Ministerul Muncii a propus un pachet amplu de modificări legislative care vizează actualizarea și completarea mai multor acte normative ce reglementează sistemul asigurărilor pentru șomaj și măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă. Noile prevederi afectează atât procedurile de acces la subvenții și stimulente financiare pentru angajatori, cât și categoriile de beneficiari eligibili.

Principalele modificări se referă la adaptarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 și a altor acte normative conexe, precum Legea uceniciei (nr. 279/2005), Legea stagiului pentru absolvenți (nr. 335/2013) și Legea stimulării încadrării în muncă a elevilor și studenților (nr. 72/2007).

Limitarea beneficiarilor și reguli bugetare stricte

Măsurile de stimulare a ocupării finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se vor acorda doar în limita fondurilor aprobate, cu respectarea Legii finanțelor publice. Angajatorii din sectorul public vor fi excluși din lista beneficiarilor, iar cei care angajează persoane eligibile pentru mai multe tipuri de stimulente vor putea opta doar pentru unul dintre acestea.

Termene clare pentru depunerea documentelor

Se stabilesc termene și condiții precise pentru depunerea documentelor necesare obținerii subvențiilor, cu sancțiuni pentru nerespectarea acestora. Există și excepții pentru situații speciale, precum depunerea cu întârziere a documentelor corectate sau transmiterea de acte ilizibile.

Alinierea la noul Cod administrativ

Normele metodologice vor fi puse în acord cu prevederile Codului administrativ (OUG nr. 57/2019), înlocuind referințele la vechea Lege a funcționarilor publici. Se clarifică, astfel, situațiile în care raportul de serviciu încetează din motive legate de condițiile de ocupare a funcției.

Clarificări fiscale pentru organizatorii alegerilor

Persoanele implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor – membri ai birourilor electorale, statisticieni, informaticieni, personal tehnic și operatori – vor fi incluse expres în categoria celor care nu realizează venituri în sensul legii, în ceea ce privește indemnizațiile primite pentru aceste activități.

Sprijin pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane

Actul normativ introduce două noi categorii de beneficiari ai măsurilor active de ocupare: victimele violenței domestice și victimele traficului de persoane. Pentru acestea se stabilesc documentele necesare dovedirii statutului, procedurile de verificare a informațiilor și menținerea subvențiilor chiar și după încetarea ordinelor de protecție.