Directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române: „Credinţa în Dumnezeu, de pildă, sporeşte puterea de rezistenţă în faţa efectelor infopandemice”

Ilie Bădescu, Director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, abordează ceea ce se întâmplă, în condiții pandemice, la nivel informativ și comportamental, cu societatea în care trăim. Sociologul face referire, printre multe altele, și la un experiment de tristă amintire din perioada comunistă a României: Experimentul Pitești sau Fenomenul Pitești.

Părerea academicianului, legată de filosofia gestionării actualei pandemii, este că nu s-a găsit acea justă măsură şi din raţiuni de stimulare a vaccinării s-a aplicat o filosofie de alarmă apocaliptică, astfel că în locul unui efect funcţional s-a obţinut unul pe dos, cu o gravă prăbuşire a încrederii şi o accentuare a sentimentului de insecuritate.

”În propria mea lucrare, editată în vara anului 2020 sub titlul “Pandemie şi societate”, am examinat minuţios efectele distopice ale pandemiei şi unele erori privind gestionarea impactului psiho-social al molimei, care deveniseră deja vizibile. Pandemia, precizam încă de atunci, este deopotrivă o infopandemie comprehensibilă, repet, prin cunoscuta teoremă formulată de celebrul sociolog american, W Thomas: când oamenii consideră o situaţie ca reală, ea devine reală prin efectele ei. Cartea coordonată de către acad. Bogdan Simionescu şi elaborată prin contribuţia formaţiunilor de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetări Economice este oglinda efectelor ascunse ale pandemiei, încadrându-se în ceea ce specialiştii denumesc analiză de impact”, spune Ilie Bădescu într-un extrem de complex și amplu interviu acordat Agerpres.

Pandemia minților

 Academicianul vorbește și despre faptul că, în toate perioadele pandemice, omenirea s-a confruntat cu un asemenea fenomen pe care un mare sociolog american, Naill Ferguson, l-a denumit “pandemia minţilor”. Specialiştii italieni au impus pentru această faţetă a pandemiei termenul de infopandemie. Bădescu face referire la doctorul român Adrian Restian, care a fundamentat studiul infopatologiilor în cartea sa despre “patologia informaţională”, o carte de pionierat la scară mondială, care a trecut necomentată suficient, iar pandemia actuală ar trebui s-o readucă în actualitate.

Domnia sa a lansat, cred între primii, termenul de infopandemie. În “Teoria distrugerilor substructale” – carte în curs de apariţie – am propus un model scalar de studiere a impactului “patologiilor informaţionale” asupra societăţii printr-o scală în 5 trepte care ne permite să evaluăm dezechilibrele psiho-mentale şi spirituale, în genere, induse de informaţii cu un impact structural negativ. Doctorul Adrian Restian, precum am precizat, a cercetat fenomenul acesta al patologiei informaţionale la nivel molecular. În general, informaţiile au un impact care poate afecta chiar structurile lumii”, subliniază Ilie Bădescu.

Cred că alegerea lotului românesc din tot arhipelagul gulagului bolşevic nu a fost întâmplătoare

El mai adaugă că un lucru este cert: informațiile afectează ecosistemul planetar şi problema nu poate fi ocolită oricât de mare este miza politică şi economică a implementării unui asemenea infosistem.„Idolatriile şi toate ideologiile sunt infosisteme care pot induce efecte infopatologice la scară de masă. Este suficient să amintim exemplele nazismului şi al comunismului”. Aici sociologul aduce în discuție un „episod” care lasă încă loc de comentarii peste veacuri, în ceea ce privește istoria comunismului în România: Experimentul Pitești.

În Penitenciarul de la Piteşti, de exemplu, s-a derulat un experiment asupra optimizării unui sistem infopatologic aplicat omului creştin de apartenenţă românească. Acolo s-a devoalat existenţa unui proiect demonic menit a verifica aplicarea unui asemenea infosistem patologic pentru a provoca răsturnarea axială a minţii şi a sufletului creştin. Cred că alegerea lotului românesc din tot arhipelagul gulagului bolşevic nu a fost întâmplătoare, fiindcă aici exista una dintre cele mai spiritualizate generaţii tinere creştine din tot răsăritul ortodox. Spiritualitatea creştină cucerise aici universităţile şi mai toate domeniile disciplinelor filosofice (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Pr. Dumitru Stăniloae, Constantin Noica, Lucian Blaga, ca să dau doar câteva nume ilustre) şi ale ştiinţelor despre om şi societate, de la sociologie (Mircea Vulcănescu) la antropologie (Ernest Bernea) etc.”.

Biserica trebuie inclusă în sistemul rezilienţei în faţa oricăror hazarde

Se cuvine făcută precizarea că nucleul frică-hazard evoluează spre tulburări bipolare doar la populaţiile dezarmate spiritual. Credinţa în Dumnezeu, de pildă, este un factor infostimulativ, sporeşte puterea de rezistenţă în faţa efectelor infopandemice. Credincioşii dispun de un mecanism imunodefensiv de natură spirituală în faţa infopandemiei, ceea ce accentuează rolul bisericii şi însemnătatea asistenţei religioase de orice fel în asemenea perioade.

Este indubitabil că rezilienţa comunitară şi personală e sporită în mediile credinţei. De aceea, biserica trebuie inclusă, cu termenii şi modurile ei, în sistemul rezilienţei în faţa oricăror hazarde, cu atât mai mult în cazul unei pandemii. Al doilea factor este informaţia corectă şi măsurată. Dezbaterile specialiştilor, inteligent folosite, sunt un factor important al gestionării crizei infopandemice”, mai evidențiază Ilie Bădescu.

Interviul integral aici: https://www.agerpres.ro/social/2021/11/26/interviu-academicianul-ilie-badescu-infopandemia-se-afla-la-cote-alarmante-in-romania-si-reprezinta-o-amenintare-pentru-populatie–821722

1 COMENTARIU

  1. Socrate avea reputația de a fi de mare înțelepciune.

    Într-o zi, cineva a venit să-l viziteze și i-a spus:

    -Stii ce tocmai am auzit despre prietenul tau?- Stai putin, raspunse Socrate, inainte sa-mi spui, as vrea sa-ti fac o proba, cea a celor trei site.- Cele trei site; deci cernem vorbele si locurile?

    – Inainte de a spune ceva despre ceilalti, este bine sa iti faci timp sa filtrezi ceea ce vrei sa spui. Primul loc este cea a adevărului. Ai verificat că ceea ce ai de gând să-mi spui este adevărat?

    – Nu, am auzit doar despre asta…

    – Foarte bine. Deci nu știi dacă este adevărat. Să continuăm cu a doua sită, cea a bunătății. Este ceva bun din vorba pe care vrei să-mi spui despre prietenul meu?

    – O, nu, dimpotrivă!- Deci vrei să-mi spui lucruri rele despre el și nici măcar nu știi dacă sunt adevărate. Poate mai reusesti sa treci testul, a ramas a treia sita, cea de utilitate. Mă ajută să știu ce ar fi făcut acest prieten?

    – Nu chiar.

    .- Deci, a conchis Socrate, ceea ce ai vrut să-mi spui nu este nici adevărat, nici bun, nici util. Deci de ce ai vrut să-mi spui?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...