Dosarele privatizării Petrom: Justiția a închis ochii de șapte ori!

Publicat: 02 mart. 2023, 07:30, de Cristian Matache, în News , ? cititori
Dosarele privatizării Petrom: Justiția a închis ochii de șapte ori!

DIICOT și DNA nu au găsit nicio problemă în dosarele privătizării Petrom. Așa reiese dintr-un document semnat de Gabriela Scutea, procuror general al României.

Spre finele anului trecut, a apărut în spațiul public un document în care se prezintă modul cum a fost privatizată Petrom și posibilele ilegalități cu privire la această tranzacție. Este vorba despre ancheta pe care procurorul Teodor Niță a deschis-o în 2015 ce vizează eventualele fraude comise în condițiile de nerespectare a ”Acordului de Privatizare a Petrom” din 2004, care ar fi produs consecințe patromoniale statului român de peste 70 milioane de euro.

Suma, conform documentului prezentat de LUJU, se presupune a reprezenta investițiile pe care OMV Petrom a susținut că le-a făcut la combinatul Doljchim Craiova, azi pus la pământ, și la combinatul Arpechim Pitești (închis de câțiva ani), dar care nu au fost efectuate.

Pentru a intra în posesia pachetului de 51% din acțiunile Petrom, austriecii de la OMV aveau obligația, potrivit procurorului Niță, de a investi timp de cinci ani 14.824.628,2 euro la Doljchim și alți 26.037.000 euro la Arpechim. Investițiile vizau modernizarea, ”integritatea structurilor tehnice” și ”retehnologizarea” în vederea eficientizării economice a celor două combinate. ”Profitând, în cadrul demersurilor administrative efectuate de caracterul confidențial și nepublic al contractului de privatizare, au fost ascunse reprezentanților Autorității de Reglementare realitățile obligațiilor asumate, OMV Petrom ar fi prezentat în cele din urmă statului român o situație care relevă că a efectuat investițiile asumate prin contract dar, în realitate, aceste investiții nu au fost efectuate sau nu au fost făcute cu fondurile OMV”, conform procurorului Niță.

Având în vedere dezvăluirile din LUJU, deputatul AUR Dan Tănasă a făcut o interpelare parlamentară și a cerut autorităților, în special premierului Nicolae Ciucă, să spună dacă justiția din România a luat în calcul investigarea dosarelor privatizării Petrom.

Dosare închise

Într-un răspuns primit de la Gabriela Scutea, procurorul general al României, se arată că au fost identificate șapte dosare soluționate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Origanizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție a căror situație are legătură cu privatizarea Petrom.

  1. Dosarul nr. 493/D/P/2015 al DIICOT, structura centrală. Acest dosar a fost anterior înregistrat sub nr. 103/P/2015 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și sub nr. 2155/P/2014 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Dosarul a fost preluat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța care a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea DIICOT. Prin ordonanța nr. 493/D/P/2015 din 12.07.2019 s-a dispus:
  • clasarea cauzei față de suspectul OMV Petrom SA pentru săvârșirea în perioada 2006-17.04.2015 a infracțiunii de înșelăciune în formă continuată î întruct din probele administrate în cauză a rezultat că fapta nu este prevăzută de legea penală;
  • clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, înșelăciune, spălarea banilor întrucât faptele nu există.

2. Dosarul nr. 311/D/P/2015 al DIICOT, serviciul teritorial Craiova. Cauza a fost înregistrată la 29.09.2015, iar la 14.10.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune.

Prin ordonanța din 12.06.2017 s-a dispus clasarea cauzei întrucât faptele nu sunt prezente în legea penală.

3. Dosarul nr. 53/P/2013 al DNA, serviciul Teritorial Galați a fost înregistrat ca urmare a trimiterii la 13 februarie 2013, de către Secția de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a dosarului nr. 360/P/2012.

Inițial, dosarul nr. 360/P/2012 al Secției de combatere a corupției a fost înregistrat la 15 noiembrie 2012, în urma declinării dosrului nr. 126/D/P/2012 al Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care viza plângerea formulată, la 6 iulie 2011, de către mai multe persoane fizice la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați (nr. 814/P/2011).

“Situația de fapt consemnată face referire la ”privatizarea SNP Petrom S.A.”. Încadrarea juridică a fost art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000. La 27 martie 2013 s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

4. Dosarul nr. 167/P/2011 al DNA, serviciul Teritorial Galați, în care au fost efectuate acte de urmărire penală ca urmare a plângerii formulate, la 2 iulie 2011, de către o persoană fizică cu privire la …… (lipsă text, n.r.) și alții pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu. Situația de fapt consemnată face referire la ”privatizarea SNP Petrom S.A.”. Încadrarea juridică a fost art. 13 din legea nr. 78/2000. La 19 decembrie 2011, în dosar a fost dispusă neînceperea urmăririi penale.

5. Dosarul nr. 267/P/2009 al DNA, secția pentru combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost înregistrat la 15 octombrie 2009, ca urmare a declinării dosarului nr. 1341/P2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Situația de fapt făcea referire la plângerea formulată de o persoană fizică, în calitate de acționar al SNP Petrom SA, aceasta menționând că ”făptuitorii în virtutea atribuțiilor de serviciu guvernamentale și ministeriale au stabilit, în cursul procesului de privatizare al SNP Petrom SA, valori diminuate ale capitalului social, prejudiciind statul român cu suma de 110,8 miliarde de lei”. Încadrarea juridică a fost art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 115/1999. La 2 iunie 2010, s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

6. Dosarul nr. 268/P/2006 al DNA, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost înregistrat la 4 decembrie 2006, ca urmare a plângerii formulate de ….. (text lipsă, n.r.) ”împotriva membrilor Comisiei de negociere a privatizării SNP Petrom SA.”

Încadrarea juridică a fost art. 249 din Codul penal din 1968, art. 248 alin. (1) din Codul penal din 1968. La 17 ferbruarie 2008, dosarul nr. 268/P/2006 al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a fost reunit la dosarul nr. 82/P/2006 al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, dosar în care, prin ordonanța nr. 82/P/2006 din 30 mai 2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

7. Dosarul nr. 604/P/2004 al DNA, Secția de combatere a corupțiiei, a fost înregristrat la 22 noiembrie 2016 ca urmare a sesizării formulate de o persoană fizică cu privire la ”nereguli comise, în anul 2004, cu ocazia privatizării/vânzării pachetului majoritare de acțiuni al SNP Petrom către OMV Austria, de către oameni politici ai momentului, arătând că aceștia ar fi primit comisioane de la compania achizitoare. De asemenea, arăta că se desfășoară acțiuni de distrugere a SC Arpechim Pitești SA”. La 23 ianuarie 2020 s-a dispus clasarea ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În 2004 a vut loc privatizarea companiei Petrom, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase. Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participație de 51,01% din capitalul Petrom în urma unei tranzacții de 1,5 miliarde de euro.

OMV a cumpărat de la statul român 33,34% din acțiuni pentru 669 milioane euro și a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro, pentru a ajunge la participația de 51%.

Închiderea celor șapte dosare ridică semne de întrebare pentru că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța susține că ”OMV a intrat ilegal (prin fraudarea prețului asumat dar neplătit) în posesia pachetui de 51% din acțiunele Petrom, motiv pentru care s-a dispus extinderea cercetărilor și continuarea urmăririi penale facă de OMV Petrom SA, conform LUJU. Ulterior acestor dispoziții, dosarul a fost transferat la o structură seperioară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, după care nu s-a mai auzit de el în ultimii șapte ani.