Centura Giurgiu, un eșec preconizat

Decizie curajoasă a Consiliului Județean Giurgiu, ce a anulat licitația pentru execuția Centurii Giurgiu vest, șosea cu o lungime de 12 kilometri. Proiectul era scos la licitație și primise o ofertă puternic subevaluată față de prețurile actuale, ce ar fi făcut puțin probabilă finalizarea proiectului la niște parametri normali de calitate.

Scos la licitație anul trecut pentru 304 milioane lei, a fost anulat după ce reprezentanții CJ Giurgiu au considerat inacceptabilă oferta de 330 de milioane lei depusă de constructorii de la IBB-HIB România SRL, în limita de 15 % din prețul contractului de achiziție publică pe care legea o permite.

Scurt istoric al Centurii Giurgiu vest

În iunie 2022, Consiliul Județului Giurgiu scotea la licitație Centura Giurgiu vest, o șosea cu o lungime de 12 kilometri și profil de drum rapid 2X2 benzi. Toate bune, mai puțin un lucru: nu s-a ținut cont de majorările de preț din sectorul construcțiilor, motiv pentru care estimarea, de 304 de milioane de lei, era una total nerealistă. 

Surse din piață au declarat pentru Puterea.ro că valoarea adevărată, ce rezultă în cazul unui deviz cu prețuri minime, este de 540 – 570 de milioane (în funcție de furnizorii agreați), aproape dublu față de valoarea estimată.  

O decizie trebuia luată până pe 19 ianuarie 2023. Conform Economedia, pe 12 decembrie 2022 CJ Giurgiu a transmis în SEAP o solicitare de extensie a termenului de evaluare cu 30 de zile, anunțând că nu poate respecta calendarul oficial pentru evaluare de 60 de zile lucrătoare.

În martie, CJ Giurgiu a decis anularea licitației, motiv pentru care IBB a depus contestație cerând continuarea licitației și desemnarea ofertei sale drept câștigătoare.

Cine este contestatarul IBB-HIB România SRL

Înființată în 2016 ca filială românească a IBB Holding Germania (firmă cu doar patru ani mai bătrână), IBB-HIB România SRL propune „să aducem în România cunoștințele și experiența acumulate în Germania, să îmbunătățim calitatea construcțiilor de infrastructură (drumuri, poduri, autostrăzi), cât și al celor civile sau industriale, iar compania noastră să devină un lider pe piața construcțiilor din România”.

„Cunoștințele și experiența acumulate în Germania” se referă de fapt la construcții imobiliare, holdingul având până în prezent finalizate (conform propriului site) patru lucrări rezidențiale ce totalizează 55.000 mp în patru orașe, cel mai important fiind Frankfurt pe Main.

În România, la capitolul lucrări de infrastructură, IBB-HIB România SRL a contractat lucrări minore, cum ar fi furnizare mixtură asfaltică pentru CNAIR – contract de 1,7 milioane lei anul trecut sau beton semiumed, beton de ciment ori mixtură asfaltică pentru Trustul de Clădiri Metropolitane București (trei contracte de 5 milioane lei în total în ultimii doi ani).

Cea mai importantă lucrare, câștigată anul trecut, este de proiectare și pentru „Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud intre Al (km 55+520) si DN 5 (km 40+000) – LOT 1, în valoare de 532 milioane lei. Este un prim test de mare infrastructură ce nu se știe cum va fi trecut.

Se știe în schimb că, la nivelul anului 2021, IBB-HIB România SRL a avut o cifră de afaceri de aproape trei ori mai mică față de valoarea contractată la centura București: 193 de milioane lei (cu 32 milioane profit).

Cronica unui dezastru anunțat

După cum semnala Puterea.ro încă din ianuarie, faptul că la licitație erau înscrise două companii nu garanta și realizarea lucrării, indiferent de cine ar fi fost desemnat câștigător. IBB România și Ersa Inșaat ( Turcia) erau cei doi constructori care au depus oferte la contractul pentru construirea Centurii Giurgiu vest.

„Licitația nu poate fi decât un simulacru. La prețul estimat, de 300 de milioane de lei, lucrarea nu poate fi realizată decât dacă își asumă pierderi masive, extrem de puțin probabil. Dacă nu face drumul, firma va fi sancționată cu certificat negativ”, ne-au explicat sursele Puterea.ro.

Conform acestora, Consiliul Județean Giurgiu ar fi solicitat o recalculare a prețurilor, dar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu ar fi avut la momentul respectiv resursa umană necesară, astfel încât CJ Giurgiu ar fi lansat licitația în speranța că nu se va prezenta nimeni.

Soluția optimă ar fi fost o reevaluare de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) București, care să scoată lucrarea la licitație la prețul corect. În plus, odată cu atribuirea este necesară o echipă de implementare, pe care CJ Giugiu nu are.

Precedente similare

Cazul de la Giurgiu, de lucrare de mare infrastructură nerealizată pentru că era subevaluată, nu este unul singular. La șase ani de la lansarea proiectului și șase licitații ratate (chiar și cu câștigători desemnați), platforma multimodală din Galați a fost și ea readusă anul trecut în discuție. În noua variantă, prețul estimat a crescut cu 325 milioane de lei – o majorare cu 70% față de valoarea prognozată în urmă cu doi ani.

Noua estimare depășește 780 milioane lei în contextul în care valoarea stabilită pentru aceleași lucrări, la nivelul anului 2020, era de 455 milioane lei.

Majorarea de 70% a fost explicată prin „aplicarea prevederilor OUG nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”.

Faptul că nu s-a stabilit de la început o estimare corectă nu a făcut decât să amâne cu mai mulți ani executarea și darea în folosință a uneia dintre cele mai importante investiții în infrastructura portuară din România.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole