Filarmonica română: Muzică de Brahms şi Ceaikovski în Săptămâna Patimilor

Publicat: 18 apr. 2022, 20:00, de Roxana Roseti, în ACTUALITATE , ? cititori
Filarmonica română: Muzică de Brahms şi Ceaikovski în Săptămâna Patimilor

Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Tiberiu Soare, prezintă publicului, miercuri şi joi, „Cântecul destinului pentru cor şi orchestră, op. 54” de Johannes Brahms, Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35, cu violonistul Valentin Şerban în ipostază solistică, şi Simfonia nr. 5, în mi minor, op. 64 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Corul Filarmonicii „George Enescu” este pregătit de Iosif Ion Prunner.

În Schicksalslied, „Cântecul destinului”, compus de Johannes Brahms în 1871, lumea de dincolo apare descrisă în sonorităţi impresionante. Textul laic, inspirat de tema poemului Cântecul de ursită al lui Hyperion  de Friedrich Hölderlin, surprinde contrastul dintre calmul netulburat al zeilor Olimpului și destinul nefericit al oamenilor.
Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35  de Piotr Ilici Ceaikovski a fost schiţat la începutul anului 1878, devenind una dintre cele mai populare lucrări ale compozitorului.

Anticiparea luminii Sărbătorilor Pascale

Este o onoare să cânt împreună cu Filarmonica George Enescu pentru prima dată după finala ultimei ediţii a Concursului Internaţional George Enescu, cu atât mai mult, cu cât vom interpreta acest magnific concert de Ceaikovski, modificat în repetate rânduri la cerinţa celor mai mari violonişti ai acelor vremuri, care din motive tehnice îl considerau de necântat.

Ne bucurăm ca în Săptămâna Patimilor să putem încânta iubitorii de muzică şi frumos cu versiunea finală a acestui concert, anticipând astfel lumina Sărbătorilor Pascale”, a declarat violonistul Valentin Şerban.

Simbol al depăşirii tuturor obstacolelor

Simfonia nr. 5, în mi minor, op. 64  de  Ceaikovski  a fost interpretată pentru prima dată la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg pe 17 noiembrie 1888, sub conducerea compozitorului rus. „Coincidenţa traseului acestei lucrări cu acela al Simfoniei nr. 5 de Beethoven este izbitoare: un motiv tragic, expresie a destinului implacabil, traversează episoade dramatice, ofensive, elegiace şi funebre, pentru a triumfa într-un marş solar, simbol al depăşirii tuturor obstacolelor„, apreciază muzicologul Mihai Cojocaru.