Joaca de-a Dumnezeu: Silicon Valley își fabrică „urmașii perfecți” – așa apare specia umană de lux!

Un copil „optimizat” genetic nu mai e subiect de literatură SF, ci ofertă reală pe piața clinicilor din Silicon Valley. Pentru zeci de mii de dolari, părinții bogați pot alege între embrioni analizați după predispoziția la boli, dar și după scoruri aproximative de IQ.

Unii își fac tabele în Google Sheets, calculează ca la bursă și aleg viitorul fiu sau fiică exact cum ar selecta un start-up promițător. Dincolo de fascinație, fenomenul are un aer tulburător: omul începe să se joace de-a Dumnezeu, reducând viața la un scor genetic.

Cum funcționează „optimizarea genetică”

Testele ADN realizate pe embrionii obținuți prin fertilizare in vitro caută variante genetice asociate cu anumite trăsături. În practică, părinții nu aleg între „geniu” și „mediocru”, ci între statistici:

• un risc mai mic de Alzheimer,
• o predispoziție mai redusă pentru anumite cancere,
• o predicție de câteva puncte în plus la IQ.

Realitatea: chiar și cel mai „promițător” embrion nu garantează nimic. Inteligența e modelată în mare parte de mediu – educație, familie, context social – nu doar de gene. Și, paradoxal, embrionul „cu IQ mare” poate aduce și riscul unor tulburări precum autismul.

Silicon Valley: dragostea ca algoritm

În California, iubirea romantică a fost deja înlocuită de algoritmii compatibilității genetice. Agenți matrimoniali percep sute de mii de dolari pentru a pune în contact antreprenori și doctori cu profil genetic „sănătos” și coeficient intelectual „garantat”. Căsătoria devine contract biologic, iar copilul – investiție optimizată.

Nu se mai vorbește despre „copilul pe care mi-l dă Dumnezeu”, ci despre „copilul pe care mi l-a oferit abonamentul premium de 50.000 de dolari la Herasight”.

Promisiunea de a crea genii

Un entuziast al fenomenului, matematicianul Zvi Benson-Tilsen, susține că omenirea e prea proastă pentru a controla inteligența artificială și că singura speranță e să creăm mai mulți copii geniali. În logica lui, viitorul depinde nu de etică sau educație, ci de „accelerarea genetică” a oamenilor. Practic, un proiect Manhattan al IQ-ului: fabricăm minți strălucite care să salveze specia.

Întrebarea morală

Ce înseamnă să alegi embrionul „cu punctaj mai bun”?

• Copilul devine produs de lux, o investiție biologică.
• Părintele nu mai acceptă diversitatea și misterul vieții, ci vrea control absolut.
• Riscul e să apară o nouă formă de eugenism – discret, capitalist, acoperit cu justificarea „pentru sănătatea copilului”.

Speculații elucubrante: și dacă e doar începutul?

Dacă azi selectăm embrioni după IQ, ce va fi mâine?

• Editare genetică CRISPR pentru a programa culoarea ochilor, talia și nivelul de agresivitate.
• Optimizarea partenerilor pe bază de date ADN: aplicații care îți spun nu doar cine îți place, ci cu cine poți produce un copil „cu șanse mari de Nobel”.
• Copii-marcă: generații întregi de „Stanford Babies” și „Harvard Kids”, cu brand genetic premium.
• Secrete de stat: guvernele pot finanța laboratoare unde se creează viitori spioni sau atleți olimpici „personalizați”.
• Inteligența ca armă geopolitică: China, SUA și Rusia concurează nu doar în AI, ci și în „super-bebeluși” programați să fie mai rapizi, mai deștepți, mai rezistenți.

Și cine garantează că aceste date nu sunt deja folosite ca instrument de spionaj genetic? Motocicleta lui Putin, glumă de PR. Dar un copil „optimizat” care ajunge în vârful ierarhiei academice, politice sau militare – asta da, armă strategică.

Silicon Valley fabrică genii la comandă: copiii ca produs de lux al viitorului

Selecția embrionilor în funcție de IQ e prezentată ca o victorie a științei, dar în realitate e începutul unui drum alunecos. Omenirea transformă misterul vieții într-o foaie Excel, unde fiecare copil e redus la scoruri și probabilități. Întrebarea e simplă: vrem să construim o lume mai inteligentă sau doar una mai rece, unde dragostea și întâmplarea sunt eliminate din ecuație?