Klaus Iohannis a promulgat legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, conform Administrației Prezidențiale, după ce pe 15 decembrie 2020 proiectul de lege a fost adoptat de deputați.

Proiectul a fost inițiat de către deputatul minorităților naționale de la Partida Romilor , Daniel Vasile, și de către deputatul PSD Petre-Florin Manole. Conform actului normativ, cei care vor distribui materiale antițigănești riscă pedepse cu închisoarea de la una la cinci ani. De asemenea, pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antițigănesc ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup riscă pedepse cu închisoarea între trei ani și zece ani, plus interzicerea unor drepturi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului.

Ce prevede actul normativ

„În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) prin antiţigănism se înţelege atât percepţia, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/organizaţiilor neguvernamentale, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiile şi limbii romani;

b) prin organizaţie cu caracter antiţigănist se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiţigăniste. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, precum şi orice alte persoane juridice care intră sub incidenţa prezentei legi;

c) prin simboluri antiţigăniste se înţelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul;

d) prin materiale antiţigăneşti se înţelege: imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiţigănismul”, arată propunerea legislativă. 

Astfel, „fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăneşti se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, conform sursei citate.

De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de ştiri şi informaţii, materiale antiţigăniste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la un an şa 5 ani.

În plus, confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri antiţigăniste se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă este sacţionată şi utilizarea în public a simbolurilor antiţigăneşti.

Nu sunt infracțiuni aceste fapte:

În schimb, nu constituie infracţiune fapta prevăzută mai sus dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”, mai prevede proiectul de lege.

Pe de altă parte, nu se pedepsesc persoane care au constituit o organizaţie cu caracter antiţigănesc, dacă „denunţă autorităţile existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fi fost descoperită şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului”.

De asemenea, dacă persoana înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

Senatul a adoptat proiectul pe 2 decembrie 2019, în calitate de prim for sesizat, iar votul de adoptare al Camerei a fost decizional şi dat pe 15 decembrie 2020.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...