La Galați, prima statuie ridicată în memoria poetului național, Mihail Eminescu, în 1911

Pe 15 iunie, în întreaga țară și în Moldova de peste Prut este comemorată trecerea a 135 de ani de la moartea poetului național, Mihail Eminescu, dar la Galați manifestările dedicate lui Eminescu au semnificații deosebite, pentru că au loc la prima statuie ridicată în memoria poetului, la 1911, prin contribuția financiară a gălățenilor.

Și în acest an, ziua de 15 iunie este marcată la Galați prin depuneri de buchete de flori la statuia lui Mihail Eminescu din parcul cu tei din centrul orașului. Evenimentul este organizat de Biblioteca „V.A. Urechia”, Consiliul Județean și Primăria Galați, sunt rostite discursuri, au loc recitaluri de muzică și poezie, dar dincolo de manifestările oficiale, aceste întâlniri la statuia poetului au semnificații speciale pentru locuitorii orașului, care vin din proprie inițiativă, nu în urma anunțurilor din ziare, să depună, fie și o singură floare, la statuia poetului.

Aceste semnificații sunt date de faptul că statuia din parcul din centrul orașului este prima statuie care a fost ridicată în memoria poetului și gălățenii de astăzi sunt mândri că predecesorii lor au fost primii români care și-au exprimat astfel recunoștința față de poetul național.

Prima statuie dedicată lui Mihail Eminescu a fost realizată de sculptorul Frederic Storck
Statuia de la Galaţi este prima statuie ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine întregii urbe, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet format publicistul Corneliu Botez, Jean Bart, H Sanielevici, G Orleanu, Constantin Calmuschi, Grigore Conduratu, George D. Drăgănescu, I. Drăgănescu, August Frățilă, Grigore Forțu, Constantin Hamangiu şi CZ Buzdugan.

20:17 • POLITICĂ

Deputatul Scripnic a demisionat din AUR, alt deputat de Galați mutat la Buzău. Pe listele AUR Galați, un simpatizant al pro-rusului Dodon

18:20, 21.10.2024 • ACTUALITATE

Consiliul Concurenței controlează cheltuirea banilor din despăgubirile acordate de guvern familiilor sinistrate din Galați

Vezi Galeria foto 4 Imagini

La această iniţiativă s-au alăturat Mihail Sadoveanu, Cincinat Pavelescu şi Şt O Iosif, care au venit la Galaţi pentru organizarea unor şezători literare al căror scop era strângerea de fonduri.

Din banii strânşi, 12.500 lei au fost plătiţi sculptorului pentru realizarea monumentului, iar cu restul a fost finanţată emiterea unei medalii omagiale.

Deși inițial se hotărâse ca monumentul să fie realizat de sculptorul Oscar Spaethe, în ședința din 24 ianuarie 1910, comitetul pentru ridicarea monumentului a aprobat proiectul sculptorului Frederic Storck, profesor la Școala de Arte Frumoase din București.

„Monumentul din marmură albă de Carrara, având o înălțime de 3.10 m. (fără de soclu), reprezintă bustul poetului la vârsta de 28 de ani – o față expresivă, plină de idealism și frumusețe virilă.

Un geniu al luminei, cu facla în mână, o femeie-nud, pășește grabnic, vestind gloria poetului. Sculptorul Fr. Storck, care și-a dat multă osteneală pentru realizarea planului, merită toată lauda. Chiar și prețul, pentru care a lucrat statuia (12,500 fr.), este modest, în raport cu munca prestată. Soclul este din piatră de Câmpulung”, scria presa vremii despre monumentul dedicat de gălățeni poetului.

La dezvelirea statuii au participat Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Jean Bart, Duiliu Zamfirescu și Maria Filotti
Ziua de 16 octombrie 1911, când a avut loc dezvelirea statuii în parcul din centrul Galațiului a fost o sărbătoare a culturii române, pentru că, după cum scriau ziarele vremii, sărbătorirea poetului Mihail Eminescu a adunat la Galați reprezentanți din toate zonele țării.

Actul dezvelirii monumentului, păstrat în două exemplare, unul la Arhivele Naționale din Galați, altul la Biblioteca „V.A. Urechia”, atestă prezența scriitorilor Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Alexandru Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, I. A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru și a actriței Maria Filotti.

Academia Română a fost reprezentată de Duiliu Zamfirescu, iar manifestările au fost prezidate de Constantin C Arion, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.

Bucovina a avut ca mesager pe Aurel Ștefanelli, reprezentantul „Junimii” din Cernăuți, iar teatrele din București, Iași și Craiova au fost reprezentate de directorii acestor teatre.

După slujba religioasă și sfințirea statuii, oficiate de PS Nifon Niculescu, Episcopul Dunării de Jos, au urmat mai multe discursuri, un banchet oferit de „Liga culturală”, un festival și un banchet în onoarea oaspeților.

„I-am ridicat, d-lor, acest monument în Galați, la țărmul Dunării albastre, cântată atât de frumos de dânsul, pentru că Eminescu, ca personalitate românească, nu e un ce limitat, nici în spațiu, nici în timp.

El este pretutindenea unde e român și icoana lui trebuie să existe ori unde sălășuiește suflarea românească”, a spus, în discursul său, Corneliu Botez, președintele comitetului pentru ridicarea monumentului.

Ultima fotografie a lui Eminescu a fost realizată la Galați

Galațiul a fost vizitat de mai multe ori de Mihail Eminescu. A rămas în legendă faptul că poetul a fost impresionat de teii de pe strada regală a Galațiului, care străbate orașul de la Dunăre la Parcul „Carol”, stradă pe care Eminescu a și numit-o „Bulevardul cu tei”.

Ar mai fi un detaliu al legăturii lui Eminescu cu Galațiul și gălățenii. Ultima fotografie a poetului Mihai Eminescu a fost realizată la Galați, după clişeul fotografului Jean Bielig, în 1887-1888.

Până la această dată sunt cunoscute şi certificate doar patru fotografii ale poetului Mihail Eminescu. Prima este fotografia din tinereţe, făcută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, iar cea de a 2-a este fotografia extrasă din tabloul Societăţii „Junimea”, datând din 1878, fiind realizată de Franz Duschek la Bucureşti, în studioul său. A treia fotografie este cea realizată de Nestor Heck în studioul de la Iaşi în 1884.

A patra fotografie este cea realizată după clișeul fotograful Jean Bielig, din Botoșani, în 1887-1888, cu Eminescu în vârstă 37 de ani. Fotografia a fost realizată după clișeul lui Bielig la Studioul „Spirescu”, din „Galatz”.

Prima statuie a lui Eminescu, distrusă de intemperii. Avertizările specialiștilor, tratate cu indiferență de Primăria Galați

De ani de zile, specialiștii în arte plastice tot avertizează reprezentanții Primăriei Galați că prima statuie ridicată în memoria lui Mihail Eminescu este pe punctul de a se dezintegra, pentru că se degradează de la an la an, fiind afectată de intemperii, îngheţ, dezgheţ, viscole, precipitații.

Graficianul Gheorghe Andreescu, muzeograf la Muzeul de Arte Vizuale Galaţi, a semnalat de mai multe ori situația.

„Eu m-am adresat Direcţiei de Patrimoniu din Primărie, am făcut şi un proiect, pentru că statuia lui Eminescu nu mai rezistă mult, se va dezintegra de la bază. Nu ştiu dacă aţi văzut lucrarea de aproape şi să observaţi că este crăpată, este afectată foarte grav din punct de vedere structural. Este regretabil că așa o statuie valoroasă rămâne în ger, în ploaie, în soarele arzător”, declara Gheorghe Andreescu în urmă cu câțiva ani, dar avertizările sale nu au sensibilizat niciun șef din Primăria Galați.

În opinia lui Gheorghe Andreescu, soluția ar fi ca statuia să fie amplasată într-un spațiu muzeal închis, iar în aer liber să fie instalată o replică a statuii:

„Părerea mea este că statuia ar trebui protejată prin mutarea ei într-un spațiu închis, iar în parc să fie instalată o copie, o reproducere a statuii, așa cum se face în toate statele civilizate”.