Mă strigă marea

Indubitabil, categoric, cert şi ferm, adesea, foarte adesea – nici măcar nu contează că afară toarnă cu găleata, că frunze ruginii cad peste lume sau că viscoleşte, de zile bune, cumplit – mă cheamă la ea marea.

Mă strigă, din toţi rărunchii ei, de răguşeşte de la atâta strigat, să mă duc, de îndată, la ea. Să-i fac o vizită. Să nu o dau uitării. Să adăstez, grabnic, pe ţărmul ei. Să îi iau, la pas, nisipul frământat de valuri. Să-i privesc, în tăcere, depărtările mistuitoare.

Să-i ascult, cum fac de o eternitate, serenadele pe care le cântă, răscolitor, pe la streaşina sufletelor. Să-i ghicesc şi să-i pansez neţărmuririle răvăşite de valuri. Să-i sorb, ca pe nectar, răsăriturile şi asfinţiturile jucăuşe. Să-mi încrustez definitiv inima cu argintul ei. Să plâng, de nebună, când îi simt prin toţi porii izul inconfundabil. S

ă mă încarc, pentru cotidian, cu ea. Să fiu cu ea. Să fiu a ei. Să fiu una cu ea. Mă cheamă, da, marea. O aud prin toate văzduhurile cum mă strigă. O văd din toate zările cum se agită în aşteptarea-mi. O simt că e neliniştită până ajung la ea.

Îi e dor, da, de mine, ca mie de ea. Căci şi pe mine, mai mereu, fără să-mi pese de vreme şi de vremuri, de concepte şi de obişnuinţe, de necesităţi şi de cutume, mă macină şi mă mistuie dorul de ea, de mare. O visez, dacă dorm. O am în minte, dacă încerc să mă cufund în vise. E pe retina mea, dacă sunt scuturată de reverii.

Îi văd ţărmul pustiu ori, dimpotrivă, frământat de lume. Îi simt valurile zbuciumate care-mi lovesc, în treacăt, ca-ntr-un salut, ca-ntr-o mângâiere, picioarele. Îi aud muzica zdrumicată de furtuni. E cu mine, în mine, mereu. Căci, mi-e dragă marea. De fapt, nu. Nu mi-e dragă. Sunt, iremediabil, îndrăgostită de mare.

De fapt, nu. Nu sunt îndrăgostită de mare. O iubesc. O iubesc nebuneşte. Cu patimă. Cu tot sufletul meu. Din toată inima. O iubesc cum iubesc fiinţele dragi. O iubesc… A fost, de prima dată, acum muuuuuuulţi ani, când ne-am cunoscut, dragoste la prima vedere. Şi, nu doar că a rămas aşa, dar iubirea asta, a mea pentru mare şi a mării pentru mine, a crescut. S-a aşezat. S-a consolidat.

În timp, am pus-o pe soclu şi e şi acum aşa, acolo… Mi-e dor de mare ca de persoanele dragi din viaţa mea. Mi-e dor de mare ca de lucrurile care-mi plac mai mult în lume. Mi-e dor de mare ca de aer. Ca de apă. Ca de soare. Mi-e dor de mare pentru că ea e apă, şi soare, şi aer. Mi-e dor de mare… Şi mării îi e, ştiu, dor de mine. De-aia mă cheamă. De-aia hauie văzduhurile de strigătele ei.

De-aia, aproape că-mi ordonă să iau drumul, zâmbind, către ea. Nu avem, noi două, reguli, ca toată lumea. Să ne vedem o dată pe vară, în concediu. Ea să stea cuminte. Eu să fac plajă pe malul ei. Şi, la sfârşitul vacanţei, eu să plec, ea să rămână. Nu. Ne ştim, noi două, altfel. Ne iubim în alt mod. Ne contopim altcumva.

Ne chemăm şi ne găsim, regăsim, diferit. Ne leagă, şi o ştim noi două, dar o ştiu şi alţii, alte fire, multe. Mă cheamă marea. Mă cheamă… Ştiu că mă aşteaptă. Ştiu că freamătă până ajung. Ştiu că… Mă cheamă la ea marea…

2 COMENTARII

  1. Felicitari pentru acest articol.Pacat ca la preturile de acum ,unii nu vor putea ajunge sa o imbratiseze nici in acest an .Pacat ca nu vor putea ,mai ales copii,care aveau posibilitatea sa o admire si sa-i simta briza si mirosul in zilele toride ale vacantei de vara,(taberele s-au inchis),de tinerii care vor rata momente romantice la rasarit de soare (adio vacante studentesti),de parintii care nu isi mai permit financiar,ce sa mai vorbim de pensionarii care nu se vor mai juca cu nepotii pe plaja sau nu mai merg ,,la bai,,de namol.Asa ca marea ,va fi din ce in ce mai trista,strigand in van,iar de pe mal va auzii in miez de noapte,,la sfarsit de saptamana in sezon,pocnetul dopurilor de sampanie ,carate cu roaba ,prin cluburi, si zgomotul motoarelor turate ale celor care isi etaleaza bolizii de ,,fite,, !! Dar sa nu fim pesimisti,pentru ca inca exista VAMA VECHE, care inca nu a fost inchisa de ANPC !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole