Noua formă a PNRR, respinsă de Comisia Europeană. Veste extrem de proastă pentru sistemul de irigații

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie modificat, după ce reprezentanții Comisiei Europene nu s-au arătat de acord cu mai multe aspecte. Cea mai proastă veste vizează sistemul de irigaţii, care nu va putea fi finanțat prin acest plan.

Vicepremierul Dan Barna a precizat la TVR 1 că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat la Bruxelles proiectul PNRR, însă Comisia Europeană a solicitat modificarea acestuia.

„Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după Covid, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici”, a afirmat Barna.

El a subliniat că pentru irigaţii vor fi alocate fonduri din bugetul naţional sau din fondurile structurale pe agricultură.

Vicepremierul a spus, de asemenea, că există discuţii cu oficialii europeni „pentru acceptarea componentei de infrastructură”.

Potrivit acestuia, până la jumătatea lunii mai va fi realizată „o formă consolidată” a proiectului PNRR, care va fi supusă aprobării Comisiei Europene.

Opoziția acuză politizarea PNRR

Europarlmentarul PSD, Victor Negrescu, susține că nu este vorba de un plan national de redresare, ci de unul politizat.

În opinia sa, proiectele prezentate nu sunt suficient de mature pentru a fi implementate până la finalul lunii august 2026, reformele prevăzute nu au ținte clare sau obiective de parcurs conform cerințelor europene, țintele pe zona de digital și de mediu nu sunt clar definite, o parte din proiecte nu au fost susținute coerent și suficient.

„De exemplu au picat finanțările pentru irigații. Finanțările pentru zona economică lipsesc cu desăvârșire, nu există suficientă transparență privind alocările pentru autoritățile locale și societatea civilă. Lista de probleme continuă. Planul Național de Redresare și Reziliență trebuia să ofere României o perspectivă de transformare pe termen mediu și lung. Din păcate, avem un plan politizat cu finanțări distribuite pe criterii politice în interiorul guvernului în loc să vorbim de un plan național al României”, susține Negrescu.

Conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...