Nemaiactualizat de trei ani, noul standard de viață a fost stabilit joi printr-o decizie privind aprobarea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, semnată de președintele Comisiei de Insolvență la Nivel Central.
Documentul anunță de fapt „suma de bani din veniturile debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor deoarece îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine și familia sa”. Concret, nivelul sub care se consideră că o persoană ori o familie este expusă unor riscuri majore ce i-ar putea afecta calitatea vieții.
Pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, s-a utilizat valoarea coșului minim lunar de consum, conform Institutului Național de Statistică.
În cazul celor care trăiesc la oraș, valoarea adusă la zi ar fi de:
În cazul celor care trăiesc la țară e nevoie de ceva mai puțini bani, respectiv:
Dacă pare puțin, suma la care se făcea până în prezent raportarea era și mai mică, ea nemaifiind actualizată din 2019. Astfel, nivelul coșului lunar al unui orășean era de:
Valoarea coşului minim lunar pentru cei din în mediul rural era:
Reprezentanții statului recunosc faptul că baremele propuse sunt orientative și că, în realitate, e nevoie de mai mult.
„Pentru stabilirea cheltuielilor pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil se va ține cont de particularitățile de ordin financiar ale situației debitorului și familiei sale în funcție de mediul urban sau rural și locul unde trăiesc”, se arată în decizia Comisiei de Insolvență la Nivel Central.
Drept urmare, valorii coșului minim lunar de consum i se vor adăuga sumele necesare asigurării pentru:
– plata utilităților și serviciilor care depășesc cuantumul financiar prevăzut ca urmare a prețurilor existente în zona unde debitorul și familia sa trăiesc;
– necesităților alimentare atunci când acestea depășesc cuantumul financiar prevăzut în coșul minim lunar de consum ca urmare a prețurilor existente în zona unde debitorul și familia sa trăiesc;
– necesităților de transport atunci când sale sunt nevoiți să se deplaseze către locurile de muncă, școală sau alte instituții de învățământ;
– altor nevoi ca urmare a unor situații neprevăzute precum: reparația, achiziționarea sau înlocuirea articolelor de îmbrăcăminte, obiectelor de uz personal sau casnic, inclusiv a mobilierului.
Criteriul pe care majoritatea românilor nu îl îndeplinește ține de dimensiunea spațiului de locuit. Conform exigențelor minimale din Legea locuinței nr. 114/1996, o familie de patru persoane ar trebui să aibă un spațiu de trei camere și cel puțin 74 mp utili, cu o cameră de zi de minimum 19 mp, două dormitoare de 24 mp, o bucătărie de 5,5 mp și frupuri sanitare de 6,5 mp. Înălțimea liberă minimă a camerelor de locuit ar trebui să fie de cel puțin 2,55 m, criteriu pe care nu-l îndeplinesc majoritatea apartamentelor comuniste și post-decembriste.