Procurorul general Alex Florența critică pragul de 1.000.000 de euro pentru dezincriminarea evaziunii fiscale în România

Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR, procurorul general al României, Alex Florența, a exprimat nemulțumirea față de pragul de un milion de euro până la care evaziunea fiscală ar putea fi dezincriminată în cazul achitării integrale a prejudiciului. Potrivit procurorului, această sumă este considerată prea ridicată pentru nivelul actual al țării.

Florența a evidențiat faptul că, în prezent, un prejudiciu de un milion de euro sau mai mult nu este o situație comună în majoritatea dosarelor penale pentru evaziune fiscală. De asemenea, a subliniat că această măsură ar putea genera scăderea numărului de dosare penale care ajung în instanță, deoarece mulți inculpați așteaptă aproape de finalizarea procesului pentru a beneficia de acest beneficiu.

Dezincriminarea evaziunii fiscale în cazul achitării integrale a prejudiciului în termen de 30 de zile, plus penalități de 15% și dobânzi, face parte dintr-un proiect de lege adoptat rapid de Parlament în decembrie anul trecut. Acest proiect a fost contestat de opoziție la Curtea Constituțională, care va analiza obiecția de neconstituționalitate pe 7 februarie 2024.

Inițiatorii proiectului de lege sunt liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, dar prevederea privind dezincriminarea a fost introdusă printr-un amendament de senatorul PSD Ionel-Dănuț Cristescu. Procurorul general a subliniat că astfel de inițiative nu sunt neapărat nocive și pot încuraja inculpații să achite voluntar prejudiciile.

Totuși, Florența a propus ajustări la proiectul de lege, sugerând introducerea de penalități suplimentare în funcție de momentul achitării integrale a prejudiciului. Aceste penalități ar crește în funcție de etapa procedurii penale, încurajând astfel inculpații să achite prejudiciul mai devreme în proces, evitând astfel cheltuielile judiciare crescânde.

Dezbaterea privind pragul pentru dezincriminarea evaziunii fiscale continuă să fie subiectul unor controverse în spațiul public, iar decizia Curții Constituționale așteptată pe 7 februarie va influența direcția viitoare a acestei legislații controversate.