Românii vor avea o nouă zi națională. Totul a pornit de la inițiativă UNESCO

Românii ar putea avea o nouă zi națională, chiar înaintea datei de 1 decembrie, inițiativa fiind deja aprobată de Consiliul Legislativ. Originea acestui demers este un demers al UNESCO menit să salveze, păstreze şi transmită patrimoniului cultural imaterial.

Este vorba de 30 noiembrie – ziua Sfântului Andrei – ce ar putea deveni Ziua națională a tezaurului uman viu.

Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua națională a tezaurului uman viu a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 17 iunie și a primit astăzi vot favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Potrivit inițiatorului, din anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Astfel, 30 noiembrie, ziua prăznuirii sale, a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfanţului Sinod din 14 noiembrie 2001, fiind deja declarată prin lege sărbătoare legală (zi nelucrătoare).

„Programul <Tezaure umane vii> a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. În România, programul funcţionează în baza Ordinului Ministrului Culturii pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de <Tezaur uman viu>, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii.

Titlul de <Tezaur uman viu> este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, acest titlu este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI)”, a explicat deputatul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în expunerea de motive.

Prin această propunere legislativă se dorește creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, precum şi promovarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.

Prin normele introduse, propunerea legislativă oferă posibilitatea autorităţilor să organizeze sau să sprijine logistic şi material, prin bugetele proprii, manifestările culturale, artistice sau educaţionale dedicate acestei zile.

Ce este un „Tezaur uman viu”

Titlul de „Tezaur Uman Viu” este unul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate. Titlul este viager, personal şi netransmisibil și se acordă în fiecare an de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

În momentul depunerii dosarului, candidatul trebuie să aibă o experienţă de minim 25 de ani în domeniu. Nu pot candida persoane care au urmat o formă de învăţământ teoretic, vocaţional şi tehnologic.

CNSPCI poate acorda anual un număr de maximum 15 titluri, iar decizia nu poate fi supusă procedurii de contestaţie.

Potrivit Ministerului Culturii, regulamentul de acordare a titlului de „Tezaur Uman Viu” a fost modificat astfel: persoana candidată trebuie să îndeplinească, simultan, calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu cultural imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale, să fie recunoscută atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea ştiinţifică, să facă dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura şi să aplice într-un singur domeniu din cele prevăzute.

Sunt avute în vedere următoarele domenii de activitate: prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor, prelucrarea fibrelor şi firelor textile, prelucrarea pieilor şi blănurilor, prelucrarea osului şi cerii, prelucrarea cornului şi osului, boştinărit, lumânărit, instalaţii de captare a apei potabile, măcinat cereale, zdrobire şi presarea seminţelor (teascuri), uscat şi afumat fructe (prune, perje, mere), cazanul de ţuică, dârstele, pive, vâltori, şteampuri, alimentaţie, ocupaţii, cunoştinţe despre om şi natură, portul, spiritualitate şi alte elemente de patrimoniu cultural imaterial.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Scrisoarea amantei lui Ludovic Orban. Iubita lui Orban dă detalii șocante...

Ludovic Orban a avut o amantă mult mai tânără decât el, pe vremea când era premier. Tânăra, Cristina Todoran, supărată, probabil, de faptul că...

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...