Anunțul cu privire la reluarea lucrărilor la Canalul Siret – Bărăgan a fost făcut de către ministrul Agriculturii Florin Barbu, fost director general al ANIF timp de șase ani în trecut. Pentru fermieri, care se confruntă cu o secetă puternică de câțiva ani, vestea este mai mult decât bună.
„Când am fost director general al ANIF, am pus primul sistem în funcțiune din canalul Siret- Bărăgan. Atunci când am părăsit Agenția la sfârșitul lui 2019, partea de proiectare și de execuție se afla în achiziție publică, însă, din păcate, domnul ministru Oros și directorul general de la ANIF din acea perioadă au anulat această licitație din SEAP …Pot să vă asigur că din luna mai vor începe lucrările la Canal Siret – Bărăgan”, a declarat Florin Barbu la Realitatea Tv.
Ministrul Agriculturii spune că din programul de reabilitare a unei suprafețe de 2,2 milioane hectare, un program în valoare de 1,5 miliarde euro, la acest moment, sunt reabilitate 1,4 milioane hectare, în timp ce restul suprafeței se află în curs de execuție pe anumite amenajări.
Proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu e nou şi nu a fost creația comuniştilor. Prima propunere de realizare a canalului datează din 1912, când, după numele iniţiatorului, era numit „Proiectul Davidescu”.
Discuţiile au fost reluate în 1952, odată cu elaborarea strategiei construirii sistemelor de irigaţii. În 1965, 1968 şi 1971, au fost elaborate mai multe studii, iar în 1984 Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor, actualul „Aquaproiect” SA Bucureşti, a început elaborarea proiectului tehnic.
Construirea Canalului Magistral Siret–Bărăgan a fost aprobată prin Decretul 394/10.01.1986. Constructorul desemnat să execute lucrările era Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Focşani, devenită după 1990 SC Sibarex SA Câmpineanca. Lucrările au demarat în 1987, cu construirea Tronsonului 1, de 50 km, în judeţul Vrancea.
Proiectul are mai multe utilități, dar cel mai important avantaj este că ar asigura irigarea gravitaţională a 700.000 ha din Bărăgan, fără grupuri de pompare, adică fără costuri energetice, deci aproape gratuit. În urmă cu mai mulți ani, producţiile agricole suplimentare au fost estimate la 100 milioane euro.
În altă ordine de idei, canalul ar diminua riscurile unor inundaţii catastrofale în Lunca Siretului, cum au fost cele din 2005 și 2010, pentru că ar prelua viiturile de pe Siret.