Zeci de mii de falsuri în dosarele de redobândire a cetăţeniei române. Ministerul Justiţiei modifică Legea cetăţeniei - EXCLUSIV - Puterea.ro

Din cauza numărului mare de cereri privind redobândirea cetăţeniei române înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, dar mai ales a numărului de litigii şi de dosare de redobândire a cetăţeniei române care conţin documente false, Ministerul Justiţiei a pregătit un proiect de act normativ care va modifica Legea cetăţeniei române.

Statisticile arată că în intervalul 2007 – 22 ianuarie 2024, numărul cererilor de redobândire a cetățeniei române formulate de persoane din Republica Moldova și din alte țări din spațiul ex-sovietic a atins cifra de 986.689. Conform Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), din numărul total de cereri de redobândire a cetățeniei române formulate de persoane din Republica Moldova și din alte țări din spațiul ex-sovietic 27.315 au fost depuse în temeiul art. 10 din Legea nr. 21/1991 (din care 24.693 au solicitat menținerea domiciliului în străinătate) şi 958.713 depuse conform art. 11 din Legea nr. 21/1991 (din care 824.642 au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).

Ţinând cont de creşterea exponenţială a cererilor de redobândire a cetăţeniei române, pentru a permite accelerarea soluţionării dosarelor, autorităţile de la Bucureşti au decis în anul 2009, prin intermediul O.U.G. nr. 36, eliminarea interviului prin care se verifica cunoașterea limbii române de către solicitantul de cetățenie, sub pretextul că este vorba de „foști cetățeni români care, în mod evident, cunosc deja limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială”.
Numai că, în timp s-a dovedit că excluderea interviului de limba română a vulnerabilizat procesul de acordare a cetăţeniei române, în sensul că la momentul depunerii jurământului un număr semnificativ de solicitanţi ai cetăţeniei române, ai căror ascendenți se prezumau a fi fost români, nu cunoşteau la nivel minimal limba română.

Tot prin O.U.G. nr. 36/2009 s-a prevăzut ca verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru redobândirea cetățeniei să se realizeze în termen de maxim 5 luni de la data înregistrării cererii. Numai că acest termen a creat o mare presiune asupra activității ANC, în condiţiile gestionării unui volum ridicat al cererilor de redobândire a cetățeniei române.

Rezultatul? Pentru că termenul de 5 luni a fost deseori depăşit, ANC a fost chemată în judecată şi obligată să plătească şi cheltuieli de judecată însemnate în 6.126 de cauze.
Interesant este că multe dintre acțiunile formulate împotriva ANC au fost introduse de persoane provenind din state aparţinând spațiului ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut României.

În acelaşi context trebuie menţionate şi tentativele de fraudă la depunerea jurământului de credinţă, ANC făcând deseori public faptul că au existat cazuri de interpunere de persoane, dar şi de persoane care au intrat în România pentru a primi cetăţenie fie evitând punctele de frontieră oficiale, fie utilizând acte emise pe alt nume pentru a evita un consemn existent.

Trebuie menţionat și faptul că la ora actuală România se confruntă cu o mare problemă, și anume că există un procent însemnat de persoane care au redobândit cetățenia română care nu au efectuat demersuri pentru transcrierea certificatelor de stare civilă în registrele de stare civilă româneşti şi nu au cerut eliberarea cărții de identitate și/sau a documentului de călătorie românesc, acestea făcând dovada cetățeniei române doar cu certificatul de cetăţenie. Din acest motiv, multe persoane naturalizate în România nu există la ora actuală în evidența oficială a instituțiilor statului.

Cei care investesc în România peste 1.000.000 de euro nu mai primesc cetățenia română cu prioritate

Una dintre modificările preconizate a fi operate la Legea cetăţeniei se referă la înlocuirea cerinței impusă persoanei care solicită acordarea cetățeniei române de a avea domiciliul, în condițiile legii, pe teritoriul României, cu aceea de a locui, în condițiile legii, pe teritoriul României.
Totodată, în materia acordării cetăţeniei pe bază de şedere, Ministerul Justiţiei propune ca termenele legale de şedere pe teritoriul României să fie reduse la jumătate în următoarele situații:
a) solicitantul s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia locuia în condițiile legii pe teritoriul României;
b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al UE;
c) solicitantul a dobândit o formă de protecție internațională potrivit prevederilor legale în vigoare și face dovada participării active la viaţa economică, socială şi culturală a societății româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de legislație.

Totodată, va fi eliminat din categoria beneficiarilor legali ai posibilității reducerii până la jumătate a termenelor de şedere, în condițiile legii, pe teritoriul României, „solicitantul care a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro” .

Se reintroduce obligativitatea de a cunoaşte limba română la depunerea jurământului

Mai mult, cunoașterea limbii române de către orice solicitant va fi o condiţie obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române. Totodată, interviul de verificare a cunoașterii limbii române și ceremonia depunerii jurământului de credință faţă de România va fi înregistrat audio şi video.

Vor exista totuşi excepţii de la această obligaţie, dar acestea vor fi reglementate expres şi limitativ în proiectul de OUG elaborat de Ministerul Justiţiei, Astfel, nu vor mai susţine interviul pentru verificarea condițiilor de cunoaştere a limbii române, a noţiunilor elementare de cultură şi civilizaţie românească, a prevederilor Constituţiei şi a imnului national, doar persoanele pentru care a fost instituită prin hotărâre judecătorească măsura de ocrotire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale.

Termenul de soluţionare a dosarului de dobândire a cetăţeniei române se extinde la 24 de luni

Proiectul de lege mai propune extinderea termenului de soluționare a cererilor de redobândire a cetățeniei române de la 5 luni la 24 de luni, astfel încât să poată fi verificate cererile cu privire la care există suspiciuni privind autenticitatea documentelor şi să fie evitată chemarea în judecată a ANC şi
Mai mult, pentru a elimina riscul acordării cetăţeniei pe baza unor documente false, se va introduce obligativitatea ca persoanele care depune dosare de cetățenie să prezinte extrase originale de pe actele de stare civilă, eliberate de autoritatea competentă cu cel mult doi ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române.

Cei care vor cetăţenie română vor fi verificaţi biometric

Proiectul mai prevede implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au o identitate confirmată biometric, înainte de a li se acorda cetățenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc.

În acest context, actualului certificat de cetățenie în format pe hârtie va fi înlocuit cu un card electronic care va include un suport de stocare de înaltă securitate în care vor fi memorate datele biometrice și personale ale titularului cetățeniei române.

Se modifică şi modul de pierdere a cetăţeniei române

În materia cazurilor de retragere a cetățeniei române, proiectul prevede că pentru soluţionarea cererilor formulate împotriva ordinului preşedintelui ANC prin care s-a dispus retragerea cetăţeniei române va fi de competenţa Curţii de Apel București.
Proiectul prevede şi modificarea unor dispoziții care au ca efect pierderea cetățeniei române de către minorul cetăţean român adoptat de un cetăţean străin, dar şi pentru constatarea nulității adopţiei sau anulării adopției asupra cetățeniei copilului adoptat de un cetățean român. De asemenea, proiectul mai reglementează consecințele înlăturării pe cale judiciară a filiației legal stabilite faţă de părintele sau, după caz, faţă de părinţii cetăţeni români, cu privire la situația copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani (caz în care aplicarea principiului jus sanguinis este înlăturată).