Justiția rescrie istoria retrocedărilor. Se rejudecă dosarul celor 43.000 de hectare de pădure din Bacău, evaluat la 300 milioane de euro
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/Romsilva.jpg)
Unul dintre cele mai mari și controversate dosare de retrocedare din România ultimelor decenii intră din nou în atenția instanțelor. După aproape 20 de ani, procesul privind cele 43.227 de hectare de pădure retrocedate în județul Bacău va fi reluat, în urma unei decizii considerate istorice de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
Romsilva obține o victorie surprinzătoare
Luni, instituția a anunțat că Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire formulată de juriștii regiei și a desființat decizia 231/R/2012, pronunțată de Tribunalul Covasna, prin care vasta suprafață forestieră — evaluată la circa 300 de milioane de euro — fusese retrocedată în mod ilegal.
Dosarul are o istorie juridică zbuciumată, începută în anii 2000, când Elie Vlad Sturdza și Gheorghe Paltin-Sturdza, pretinși moștenitori ai fostului proprietar Nicolae Ghica, au revendicat terenul forestier. Trei instanțe au stabilit inițial că moștenirea nu putea fi reconstituită, deoarece aceștia erau rude de gradul al V-lea, iar legea permite succesiunea doar până la gradul al IV-lea inclusiv.
Cu toate acestea, în 2012, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna a ignorat aceste decizii și a dispus retrocedarea celor peste 43.000 de hectare de pădure. Ulterior, Romsilva a formulat plângeri penale, iar judecătorul Ordog a fost condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită.
„Judecătorul Ordog Lorand Andras a comis fapta de luare de mită, pretinzând suma de 50.000 de euro pentru a da o soluţie favorabilă lui Paltin Sturdza”, conform deciziei Înaltei Curți din noiembrie 2023.
Totuși, dosarul penal a fost închis din cauza prescrierii faptelor.
Cum a fost „îngropat” dosarul penal
Cazul a fost anchetat inițial de DNA Brașov, însă în 2019 a fost preluat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), structură între timp desființată. Aceasta a retras apelul formulat împotriva sentinței penale, într-o decizie calificată ulterior drept abuzivă. În consecință, Înalta Curte a judecat doar apelul inculpaților, pe care l-a admis, respingând cererea Romsilva și trimițând dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov.
Scandalul retrocedărilor a avut și o componentă politică puternică. În 2015, Viorel Hrebenciuc, fost deputat PSD, împreună cu fiul său Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, dar și alți 13 inculpați, au fost trimiși în judecată de DNA pentru implicarea în rețeaua care a orchestrat retrocedarea ilegală.
În mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, în timp ce Tudor Chiuariu a fost achitat.
Luptă în instanță pentru pădurile statului
Romsilva a salutat decizia Tribunalului Mureș ca pe „o veste excelentă” și a anunțat că va continua demersurile legale pentru a readuce în proprietatea publică a statului întreaga suprafață forestieră:
„Juriştii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva vor efectua toate demersurile legale pentru a menţine în proprietatea publică a statului această suprafaţă de fond forestier.”
Suprafața vizată este administrată de Direcția Silvică Bacău și include pădurile din Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești — zone de o importanță majoră din punct de vedere ecologic și economic.