Se schimbă iar regulile în şcoli. Câţi elevi trebuie să aibă o clasă

437 de clase din România au funcționat, în anul școlar 2024-2025, cu mai puțin de 7 elevi. Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Educației schimbă regulile: limitele minime și maxime pentru numărul de copii într-o clasă vor fi modificate prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025.

Ce efect are dimensiunea clasei asupra elevilor

Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, subliniind că nu ieşim din reperele europene.

Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său au fost că, în general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut. Spre exemplu, un studiu arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile.

Care sunt limitele maxime şi minime

Numărul de elevi pentru fiecare ciclu de învăţământ este următorul:

11:45, 22.08.2025 • Educație

Elevii de gimnaziu și primar, excluși de la navetă. Cine mai merge gratis la şcoală

09:28, 19.08.2025 • Educație

Daniel David, despre burse și reforma educației, „Măsurile de criză sunt necesare pentru a putea începe școala”

Legea 1/2011 (forma inițială):

• Primar: 12 (min.) – 25 (max.), cu media 20;
• Gimnaziu: 12 (min.) – 30 (max.), cu media 25;
• Liceu: 15 (min.) – 30 (max.), cu media 25.

Legea 198/2023:

• Primar: 10 (min.) – 22 (max.), cu media 16;
• Gimnaziu: 10 (min.) – 26 (max.), cu media 18;
• Liceu: 15 (min.) – 26 (max.), cu media 22.

Totuşi, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită doar cu acordul ministerului.

Măsurile de criză luate prin Legea 141/2025 vor modifica limitele minime şi maxime astfel:

• Primar: 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18;
• Gimnaziu: 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20;
• Liceu: 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.

Limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4, cu acordul inspectoratului școlar județean.

Măsurile vizează clasele cu puţini elevi

Ministerul nu va încuraja creșteri, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.

Citeşte şi: S-A APROBAT! Doi ani de studii într-un singur an şcolar; care sunt criteriile

Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 – 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu.

De asemenea, în anul școlar 2024 – 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său.

Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), de la 6% la 7,5%.

Se încearcă reducerea învăţământului simultan

Spre exemplu, învățământul simultan este aplicat în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România. Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Așadar, ținta ministerului rămâne una flexibilă: Reducerea învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda) sau derularea învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu, practicile educaționale din Franța și Irlanda).