Facturi mai mici pentru români: planul pentru energie mai ieftină

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat într-o conferință de presă o serie de măsuri strategice menite să reducă prețul final al energiei electrice pentru consumatorii români și să consolideze capacitățile naționale de producție energetică.

Contextul pieței energetice românești

Ministrul Ivan a spus că România traversează un moment critic în ceea ce privește costul energiei electrice: „Cred foarte mult că în acest scurt mandat, de două luni, de când am început discuțiile cu toți actorii implicați… românii plătesc aproape cea mai scumpă energie electrică din Europa”. Potrivit oficialului, România a trecut de la statutul de exportator net de energie (în anul 2015) la importator net în 2024, în principal din cauza unor variații meteorologice și a reducerii capacităților tradiționale de producție: „România și-a scos din producție aproximativ 7.000 de megawați capacități de producție energiei electrice în bandă bazate pe cărbune și pe gaz, iar au fost înlocuiți doar cu aproximativ 1.200 de megawați capacitate de producție a energiei electrice bazată pe gaze. Aproximativ 56% din capacitățile noastre de producție au fost eliminate în ultimii 10 ani”.

Planurile pe termen scurt și mediu

Bogdan Ivan a detaliat principalele obiective strategice: „Avem două obiective foarte simple și foarte clare: România, din importator net de energie, să se transforme în exportator de energie și să aducem prețul energiei sub media Uniunii Europene”.

Pentru perioada imediată, Guvernul intenționează să extindă capacitățile de producție și să reglementeze piața pentru a preveni speculațiile. Printre măsurile implementate se numără:

1. Market maker și extinderea mecanismului de garantare a tranzacțiilor pe piața angro – Prin cadrul creat de ANRE, achizițiile de energie pe termen lung sunt garantate cu 5–10% din valoarea tranzacției, reducând riscul de manipulare a pieței.

2. Investiții în infrastructura de producție și distribuție – Printre proiectele prioritare se numără centralele pe gaz de la Iernut, Truceni, și Isalnița, precum și dezvoltarea parcurilor fotovoltaice, cu capacitate totală de 2.200 MW estimată până la finalul lui 2026. Capacitățile de stocare vor crește de la 400 MW la 1.750 MW în 2027.

3. Digitalizarea rețelelor de transport și distribuție – Se urmărește implementarea unor platforme integrate care să permită gestionarea în timp real a consumului și producției de energie, inspirate din modele britanice și spaniole.

4. Implementarea contoarelor inteligente și a tarifelor dinamice – Aproximativ 50% din consumul net al energiei electrice va fi monitorizat și gestionat prin smart meter, pentru o utilizare mai eficientă a resurselor și reducerea costurilor.

5. Crearea unui mecanism integrat de finanțare – Ministerul Energiei va centraliza și coordona aproximativ 40 de linii de finanțare existente la nivel guvernamental pentru investiții în energie și eficiență energetică.

10:47, 30.08.2025 • Energie

Facturile la gaze rămân sub control în această iarnă. Ministrul Energiei clarifică situația

07:42, 29.08.2025 • ACTUALITATE

Un ministru critică birocrația: „Există o categorie de frânari care subminează interesul statului român”

Situația Complexului Energetic Oltenia și a centralei de la Cernavodă

Ministrul a anunțat că termenul de închidere a capacităților pe cărbune din Complexul Energetic Oltenia va fi amânat cu cel puțin cinci ani, pentru a permite finalizarea și operarea centralelor pe gaz și a proiectelor fotovoltaice asociate: „Suntem în fază finală de transmitere a unui studiu de adecvare referitor la modul în care poate să impacteze întreg Sistemul Energetic național închiderea acestor noi capacități de producție”.

În ceea ce privește energia nucleară, România urmărește retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă și construirea reactoarelor 3 și 4, obiectiv cu finalizare estimată în 2032, pentru o capacitate suplimentară de 1.400 MW.

Măsuri sociale și de protecție a consumatorilor

În contextul majorării prețurilor la energie după eliminarea schemei de plafonare la 1 iulie 2025, Guvernul României a adoptat măsuri specifice pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Concret, persoanele cu venituri sub 1.950 lei vor beneficia de un voucher în valoare de 50 de lei, menit să atenueze impactul creșterii facturilor:

„Cei 50 lei acordați în aceste vouchere vor acoperi aproximativ 60-70% din această creștere”, a explicat ministrul Bogdan Ivan.

Platforma informatică necesară pentru implementarea schemei a fost livrată la timp, iar operatorii de furnizare au actualizat sistemele proprii pentru a integra codurile de bare asociate fiecărui beneficiar. Distribuirea voucherelor va fi gestionată de Ministerul Muncii împreună cu Poșta Română, iar estimările oficiale indică ca acestea să ajungă la beneficiari în cursul lunii septembrie 2025.

Un alt aspect abordat în conferință a fost aplicarea TVA pentru facturile emise după data de 1 august 2025. Ministrul Ivan a precizat că diferențele apărute nu reprezintă un câștig pentru companii private:

„Beneficiarul nu este vreo companie privată, ci este tot statul român care încasează în plus acei 2%”.

Astfel, ajustarea TVA reflectă cadrul fiscal actual, conform Codului Fiscal, unde TVA-ul se aplică la momentul emiterii facturii, indiferent de perioada de consum. Oficialii recunosc că informațiile au fost insuficient comunicate publicului, ceea ce a generat confuzie în rândul consumatorilor.

În paralel, Ministerul Energiei a continuat să dezvolte mecanisme complementare pentru eficiența consumului, cum ar fi instalarea contoarelor inteligente și introducerea tarifelor dinamice. Aceste măsuri vor permite consumatorilor să reducă costurile prin ajustarea consumului în funcție de intervalele orare cu energie mai ieftină.

Perspective și estimări

Ministrul Ivan a oferit o viziune pe termen mediu și lung, combinând obiectivele de reducere a prețurilor cu creșterea securității energetice:

• Orizont de implementare pe termen scurt-medii: primele efecte ale măsurilor adoptate (market maker, garantarea tranzacțiilor, digitalizarea infrastructurii) sunt estimate să fie vizibile în șase luni până la un an.

• Creșterea capacității de producție: până în 2027, România va adăuga aproximativ 2.300 MW de capacitate instalată pe centrale pe gaz și 1.500 MW în capacități de stocare a energiei, ca parte a strategiei de echilibrare a rețelei și de susținere a producției din surse regenerabile.

• Pe termen lung: România își propune să devină exportator net de energie și să atingă aproximativ 13.000 MW de capacități de producție verde și în bandă până în 2032. Aceasta include atât investiții private, cât și fonduri europene prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, precum și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Oficialul a subliniat că aceste obiective nu sunt doar cifre, ci parte a unei strategii integrate care vizează stabilizarea prețurilor, creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importuri:

„Scopul este ca România să treacă de la statutul de importator net de energie la un exportator de energie competitiv pe piața europeană, cu prețuri sub media Uniunii Europene”.

În paralel, planurile prevăd și extinderea infrastructurii de digitalizare și contoare inteligente, care va permite monitorizarea în timp real a consumului și va stimula utilizarea rațională a energiei. Implementarea acestor soluții digitale, inspirate din modele din Marea Britanie, Belgia și Germania, ar putea genera economii de până la 24% pentru consumatorii finali atunci când vor fi complet operaționalizate.

Energie pentru România - august 2025