„Modelul de la Cluj” pentru reintegrarea deținuților, extins în toată țara: anunțul ministrului Justiției

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, la Cluj, că inițiativa prin care persoanele private de libertate lucrează pentru companii private, implementată deja în județ, va fi extinsă la nivel național. Oficialul a numit acest demers „Modelul de la Cluj” și a subliniat că reprezintă o soluție atât pentru reintegrarea deținuților, cât și pentru deficitul de forță de muncă din economie.

Cum funcționează „Modelul de la Cluj”

Proiectul presupune parteneriate între penitenciare și firme locale, prin care deținuții prestează diverse activități în afara sau în interiorul unităților de detenție. La conferința organizată la Cluj, unde au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și ai penitenciarelor Gherla, Bistrița și Aiud, ministrul a explicat că acest mecanism urmează să fie replicat în toate regiunile țării.

„Vrem să realizăm întâlniri între patronate și penitenciare în fiecare zonă, pentru a conecta nevoia de forță de muncă cu resursele disponibile în penitenciare. Este o soluție foarte bună pentru ambele părți”, a precizat Radu Marinescu, conform Agerpres.

Rezultatele deja vizibile în județul Cluj

Potrivit prefectului Maria Forna, în ultimii trei ani, 460 de persoane private de libertate au lucrat pentru diverse companii din județ, grație colaborării cu Penitenciarul Gherla.

14:18, 08.09.2025 • SOCIAL

Descoperire arheologică de senzație în județul Cluj. Un tezaur de 121 de artefacte din aur, vechi de peste 3.000 de ani

18:43, 07.09.2025 • Agricultura

Fermierii s-au unit şi și-au deschis propriul magazin de legume și fructe la Cluj-Napoca

„La nivelul județului Cluj, în ultimii trei ani, 460 de persoane private de libertate au prestat muncă în urma parteneriatelor încheiate cu operatori economici locali”, a declarat reprezentanta Guvernului.

Beneficii pentru deținuți și societate

Ministrul Justiției a subliniat că proiectul are o dublă valoare: socială și economică. În primul rând, munca le oferă persoanelor aflate în detenție șansa de a dobândi aptitudini utile și de a-și pune în valoare competențele, facilitând astfel reintegrarea după eliberare. În al doilea rând, activitatea desfășurată generează venituri pentru penitenciare, care pot fi utilizate în reformarea și modernizarea sistemului.

„Este o pedagogie de reintegrare. Prin muncă, persoanele private de libertate își dezvoltă abilități, iar societatea beneficiază de o resursă care altfel ar rămâne nefolosită”, a explicat Radu Marinescu.