Ar trebui sau nu să fie închis TikTok în România. Ce spune preşedintele

Dezbaterea aprinsă din Europa a ajuns și la București, după ce Franța a anunțat interdicția accesului minorilor sub 15 ani la platforme precum TikTok. Întrebat dacă și România ar trebui să urmeze acest model, președintele Nicușor Dan a declarat că discuția ar trebui să se concentreze mai ales pe vârsta la care copiii pot intra în contact cu mediul online, nu pe interzicerea totală a unor aplicații.

Nicuşor Dan: „E o discuție asupra vârstei”

Președintele a afirmat joi, la Digi24, că discuțiile ar trebui purtate mai degrabă asupra vârstei la care copiii au acces la rețelele sociale.

„Mai degrabă nu în momentul acesta. E o discuție asupra vârstei, dacă pentru copii până la o anumită vârstă rețelele nu sunt bune. Aș spune că nu sunt bune. Unde este limita, unde intervine statul pentru protecția minorilor, aici e o discuție care trebuie să aibă în societate”, a declarat președintele.

Despre modul în care statul combate dezinformarea, Nicușor Dan a spus că nu este „optim”.

12:23 • POLITICĂ

Nicușor Dan dinamitează serviciile: SRI s-a implicat în politică

08:20 • Apărare

Nicușor Dan: „Rusia nu e capabilă să atace NATO, șansele ca războiul să se extindă dincolo de Ucraina sunt extrem de mici”

„Nu o face suficient de repede și sistematic”, a adăugat el. 

Întrebat și despre măsura anunțată de președintele francez Emmanuel Macron, prin care interzice accesul la rețelele sociale copiilor până la 15 ani, șeful statului a răspuns: „Categoric trebuie să avem dezbaterea asta în societate”.

Planuri pentru interzicerea reţelelor sociale pentru copiii sub 15 ani în Franţa

Macron anunța în această vară că va interzice accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, dacă nu vor exista progrese la nivelul Uniunii Europene.

„Un adolescent de 15 ani nu va mai putea cumpăra un cuțit online. Asta înseamnă că vom impune sancțiuni financiare drastice și interdicții”, a promis el.

Și premierul François Bayrou anunțase că dorește să ia rapid măsuri pentru a interzice vânzarea „orice tip de cuțit” minorilor.

Discuția rămâne deschisă și în contextul în care aplicația TikTok este intens folosită pentru propagandă și dezinformare. Un exemplu vine din Republica Moldova, unde au fost șterse 100.000 de conturi false în doar două luni.

În aceeași perioadă, platforma a blocat crearea a peste 250.000 de conturi de tip spam și a respins peste 1,4 milioane de cereri false de urmărire.

Discuţii şi la nivelul Comisiei Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sprijină tot mai multe inițiative prin care să fie interzis accesul copiilor la rețelele sociale și a anunțat că va analiza posibile măsuri la nivel european în perioada următoare. Declarația a fost făcută la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la un eveniment organizat alături de premierul australian Anthony Albanese.

Ursula von der Leyen a spus că multe state membre cred că este momentul să stabilim o «vârstă a majoratului digital» pentru utilizarea rețelelor sociale.

Australia a devenit recent primul stat din lume care a interzis accesul pe platformele de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Șefa Executivului european a subliniat că aceleași reguli care se aplică în viața de zi cu zi ar trebui respectate și în mediul online.

Von der Leyen a precizat că va forma un grup de experți și va consulta părinți, profesori și tineri pentru a evalua ce măsuri ar putea fi aplicate la nivelul Uniunii Europene.

Trei state cer stabilirea unei vârste minime unice pentru accesul la rețelele sociale

În prezent, câteva state membre, precum Franța, Grecia și Spania, solicită stabilirea unei vârste minime unice pentru accesul la rețelele sociale, însă Comisia Europeană a lăsat până acum această decizie la latitudinea fiecărui stat.

Unele țări au introdus deja reglementări proprii: în Franța, utilizatorii sub 15 ani au nevoie de acordul părinților pentru a-și deschide conturi, iar autoritățile discută și despre limitarea accesului nocturn pentru adolescenți. În plus, cinci state europene – printre care Franța, Danemarca și Italia – testează aplicații de verificare a vârstei, menite să blocheze accesul minorilor la conținut considerat dăunător.

Discuțiile la nivel european ar putea duce, pentru prima dată, la o reglementare unitară privind vârsta minimă de utilizare a rețelelor sociale, într-un context în care impactul platformelor digitale asupra sănătății mintale a tinerilor devine o preocupare majoră pentru autorități.

Efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor

Specialiștii avertizează că utilizarea excesivă a platformelor de socializare are consecințe directe asupra sănătății mintale și fizice a copiilor. Printre cele mai frecvente probleme se numără depresia și anxietatea, generate de comparațiile constante cu alți utilizatori și de expunerea la conținut nociv. De asemenea, studiile arată că timpul petrecut online, mai ales seara târziu, duce la tulburări de somn și la scăderea capacității de concentrare în activitățile școlare.

Un alt efect îngrijorător este creșterea cazurilor de bullying online, care lasă urme profunde asupra încrederii în sine și dezvoltării emoționale. În plus, mulți copii ajung să dezvolte o dependență digitală, petrecând ore întregi pe telefon în detrimentul interacțiunilor reale cu familia și prietenii.

Rețelele sociale expun minorii și la conținut inadecvat – violență, sexualizare timpurie sau dezinformare – iar presiunea imaginilor idealizate din mediul online alimentează probleme de imagine corporală și stimă de sine scăzută.

Toate aceste riscuri explică de ce din ce în ce mai multe voci din spațiul public solicită stabilirea unei „vârste a majoratului digital” și reglementarea mai strictă a accesului copiilor la platformele sociale.