Inteligența Artificială (AI) schimbă regulile jocului: ce meserii dispar și ce meserii rezistă
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/AI-Andreea-Plesea-la-Dialogurile-Puterii.jpeg)
Andreea Pleșea, cofondator Druid AI: „În 2-3 ani, asistenții virtuali vor deveni o normalitate”- Interviul realizat cu Andreea Pleșea, cofondator Druid AI, companie românească de top în domeniul inteligenței artificiale conversaționale, pentru Dialogurile Puterii este relevant în ceea ce privește viitorul interacțiunii cu AI, riscurile și oportunitățile pentru piața muncii, dar și rolul educației și al statului în adaptarea la noile tehnologii.
De la WhatsApp la asistenți virtuali: cum s-a născut Druid AI
„Noi am creat o interfață conversațională ușor de folosit pentru utilizatorul final. Suntem deja obișnuiți să comunicăm prin WhatsApp, Instagram sau alte aplicații de chat. Oamenii nu mai au răbdare să caute informații, preferă să întrebe. De aici a apărut ideea platformei Druid: conectăm toate sistemele dintr-o companie și oferim răspunsuri directe – fie extrase din documente, fie prin acțiuni în sisteme”, explică Andreea Pleșea.
Asistenții virtuali, pregătiți să comunice între ei
Un moment interesant în evoluția companiei a fost atunci când un asistent Druid a interacționat cu asistentul unei alte companii. „Au vorbit între ei, și cred că acesta este viitorul. În 2-3 ani va deveni normal ca fiecare dintre noi să aibă propriul asistent virtual, iar aceștia să colaboreze.”
Piața muncii, între riscuri și adaptare
Schimbarea adusă de AI ridică întrebări legate de locurile de muncă. „Nu e vorba neapărat de dispariția profesiilor, ci de transformarea lor. Așa cum am învățat să folosim Excel sau Word, acum va trebui să învățăm să lucrăm cu AI. Cele mai expuse sunt joburile din call-center, unde se fac cele mai mari optimizări. În schimb, meserii precum cele de instalatori, electricieni sau grădinari nu vor dispărea, ci vor evolua cu ajutorul tehnologiei.”
Educația, cheia adaptării la noile realități
Andreea Pleșea atrage atenția că programele școlare trebuie să țină pasul cu tehnologia:
„Copiii noștri vor folosi ChatGPT și alte instrumente similare. Este esențial să îi învățăm să nu devină doar consumatori de informație, ci să înțeleagă, să proceseze și să tragă concluzii. La nivel universitar apar deja programe de master dedicate AI conversațional.”
România vs. Londra și SUA: unde suntem pe harta inovației
„Londra este mult mai receptivă la inovație, bugetele sunt mai mari și competiția mai intensă. În Statele Unite, cultura muncii și abilitatea de a prezenta tehnologia sunt impresionante. România are centre universitare puternice – București, Iași, Cluj, Timișoara –, dar încă există reticență, în special în sudul țării.”
Reticența și barierele de adopție
„Cele mai mari bariere cu care ne-am confruntat în România au fost teama clienților de a-și pierde locurile de muncă și rezistența la nou. În vestul țării, companiile sunt adesea mai deschise decât în București.”
Necesitatea unui „Minister al Inteligenței Artificiale”
Întrebată despre posibilitatea unui minister dedicat AI, Pleșea este optimistă:
„Cred că ar fi un pas bun. Ar ajuta atât la optimizarea proceselor guvernamentale, cât și la reducerea costurilor și la creșterea încrederii cetățenilor în sistemul de stat.”
Războiul informațional și reglementarea conținutului
Inteligența artificială nu aduce doar beneficii. „Există riscuri serioase – de la manipularea politică la influențarea subliminală a tinerilor prin jocuri periculoase sau provocări virale. Nu cred în măsuri dure, dar cred în reglementarea conținutului pentru a preveni discriminarea sau mesajele nocive. Și este important ca utilizatorii să știe întotdeauna că vorbesc cu un robot.”
Un mesaj pentru copii
„Copiii trebuie, în primul rând, să se bucure de copilărie și să petreacă mai mult timp afară. Tehnologia va fi mereu prezentă, dar e esențial să filtreze informațiile, să ceară sprijinul părinților sau profesorilor și să dezvolte spirit critic. Doar așa vor fi pregătiți pentru viitor.”