PSD vrea să dea prime lunare pentru tinerii care își găsesc un job stabil. Care sunt condiţiile

Tinerii care își găsesc primul loc de muncă ar putea primi, timp de doi ani, o primă lunară între 1.000 și 1.250 de lei, potrivit unui nou proiect de lege elaborat de PSD. Măsura, gândită pentru a stimula angajarea tinerilor și reintegrarea persoanelor vulnerabile pe piața muncii, vine într-un context în care tot mai mulți români tineri rămân în afara sistemului de educație și a pieței muncii.

„Prima de stabilitate” pentru tinerii NEET

Proiectul de lege introduce o nouă formă de sprijin financiar – „prima de stabilitate” – adresată tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training), adică celor care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație.

Potrivit documentului, analizat de Profit.ro, aceștia vor primi 1.000 de lei pe lună în primul an de angajare și 1.250 de lei lunar în al doilea an, cu condiția să fie angajați cu normă întreagă și pe perioadă nedeterminată. Măsura urmărește nu doar să încurajeze angajarea, ci și păstrarea locului de muncă pentru o perioadă mai lungă, un aspect critic în cazul tinerilor aflați la început de carieră.

Sprijin extins pentru mame și persoane defavorizate

Pe lângă stimulentele destinate tinerilor, inițiativa prevede extinderea categoriilor de persoane pentru care angajatorii pot primi subvenții. Printre acestea se numără mamele cu cel puțin trei copii minori, dar și persoanele care au executat pedepse privative de libertate.

16:44 • POLITICĂ

Sorin Grindeanu, favorit fără rival: PSD își pregătește noua echipă de conducere pentru Congresul de la Romexpo

14:04 • POLITICĂ

Cine e senatorul PSD care spune că-l doare în cot de deficitul bugetar

Citeşte şi: Primele de asigurare a culturilor și instalarea tinerilor fermieri, în topul solicitărilor la AFIR

Scopul acestor măsuri este dublu: pe de o parte, sprijinirea reintegrării sociale și profesionale, iar pe de altă parte, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul grupurilor vulnerabile. În același timp, proiectul ridică pragul de vârstă pentru subvenționarea angajării șomerilor de la 45 la 50 de ani, pentru a alinia legislația românească la standardele europene.

Noțiunea de „persoană vulnerabilă” și digitalizarea sistemului

O altă noutate este introducerea în legislație a conceptului de „persoană vulnerabilă”, care va permite o abordare unitară în politicile de ocupare. Totodată, contractul de solidaritate – folosit până acum în cazurile tinerilor defavorizați – va fi extins și la alte categorii sociale.

Proiectul mai propune digitalizarea serviciilor oferite de agențiile de ocupare a forței de muncă, precum și simplificarea procedurilor de recuperare a debitelor, pentru a reduce birocrația și a eficientiza procesul administrativ.

Un rol important în implementarea programului îl vor avea întreprinderile sociale de inserție, care vor putea accesa fonduri pentru angajarea persoanelor din grupuri vulnerabile. Acestea vor primi lunar o sumă egală cu de patru ori valoarea indicatorului social de referință (ISR) pentru fiecare angajat provenit dintr-o categorie vulnerabilă.

Impact bugetar de peste 800 de milioane de lei

Programul „Primul loc de muncă”, care include acordarea primei de stabilitate, este estimat să genereze un efort bugetar de 2,3 milioane de lei în decembrie 2025, pentru aproximativ 2.300 de beneficiari. În 2026, costurile vor urca la 196,17 milioane de lei, sprijinul urmând să ajungă la circa 28.000 de tineri NEET.

Pe întreg intervalul 2025–2028, impactul financiar total al programului este estimat la 818,1 milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene gestionate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

În paralel, extinderea sprijinului pentru persoanele vulnerabile ar genera un cost suplimentar de 35,75 milioane de lei în 2026, dar creșterea pragului de vârstă pentru subvenții ar aduce economii de peste 300 de milioane de lei în același an, prin reducerea numărului de persoane eligibile.

Pe fondul schimbărilor de pe piața muncii, tot mai mulți tineri din Generația Z se orientează spre meserii considerate anterior „plictisitoare”, dar care oferă salarii mai bune, stabilitate și perspective clare de evoluție.

Prin noile măsuri, autoritățile speră să canalizeze acest interes către sectoare unde este nevoie de forță de muncă, transformând tranziția tinerilor către stabilitate profesională într-o politică publică coerentă.