Noi state ar putea intra în UE până în 2030: lupta pentru aderare intră într-o fază decisivă

Uniunea Europeană accelerează discuțiile privind extinderea, iar scenariul în care noi state devin membre până în 2030 nu mai este doar un enunț optimist. Declarația vine chiar de la Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, care a subliniat că transformările geopolitice din ultimii ani – în special invazia Rusiei în Ucraina – au schimbat radical logica strategică a Bruxellesului. Acest context a repornit un proces care fusese blocat ani la rând, iar acum prioritățile sunt clare: stabilitate regională, securitate colectivă și reducerea vulnerabilităților în fața influenței Moscovei.

Oficialii europeni au prezentat cele mai recente rapoarte privind progresul celor 10 țări candidate. Moldova, Ucraina, Albania și Muntenegru reușesc să avanseze, în diverse ritmuri, în timp ce Serbia și Georgia sunt tot mai criticate, din cauza derapajelor interne și atacurilor asupra libertăților fundamentale. De altfel, într-un ton direct, Comisia Europeană transmite clar: nu există aderare fără reforme autentice.

Muntenegru și Albania – favoritele procesului

Potrivit afirmațiilor venite de la Bruxelles, Muntenegru este astăzi statul cel mai avansat în procesul de aderare, fiind considerat „favorit” pentru finalizarea negocierilor înainte de 2030. Albania se află în aceeași categorie. Ambele state sunt mici demografic, au un impact bugetar redus și nu pun presiune majoră pe structura instituțională europeană. Acesta este un detaliu relevant: cu cât o țară este mai mare și cu probleme economice mai complexe, cu atât strategia de integrare devine mai grea.

Montenegro are aproximativ 624.000 de locuitori, Albania circa 2,7 milioane – iar Comisia subliniază faptul că implicarea financiară pentru UE ar fi minimă. Din acest motiv, există șanse concrete ca negocierile să fie finalizate într-un orizont de timp mai scurt, fără să fie nevoie de reforme radicale ale mecanismului decizional european.

19:41, 10.09.2025 • Internațional

Rezoluție istorică la Bruxelles: Republica Moldova primește semnalul de start pentru aderarea la Uniunea Europeană

Ucraina și Moldova – cazuri speciale, afectate de Rusia, dar cu progrese solide

Ucraina este un caz unic în istoria UE. Nicio țară nu a făcut reforme în timpul unui război, iar acest argument este folosit chiar de Kaja Kallas. Kievul își dorește aderarea înainte de 2030, iar liderii de la Bruxelles recunosc: Ucraina lucrează intens, chiar dacă presiunile militare sunt constante.

Totodată, Moldova este considerată drept cea mai vizibilă evoluție din ultimul an. În raportul Comisiei este subliniat faptul că Chișinăul funcționează într-un climat artificial de destabilizare, generat de ingerințe străine, operațiuni hibride, propagandă și bani ilegali folosiți în campanii de influențare.

UE vede Moldova ca un candidat stabil, dar în pericol permanent. Întrebarea mare rămâne legată de poziția Ungariei, care blochează în prezent avansul Ucrainei, ceea ce implicit trage înapoi și Moldova, pentru că dosarele sunt legate.

Serbia și Georgia – probleme sistemice, represiune și derapaje

Pe partea negativă, Georgia este cel mai sever criticată: Bruxellesul spune clar că este „țară candidată doar cu numele”. Represiunea violentă împotriva protestatarilor, legea inspirată din modelul rus privind „agenții străini”, arestările și tortura din timpul manifestațiilor sunt elemente care au tăiat accesul la discuțiile reale privind integrarea.

Serbia este și ea sub semnul întrebării, mai ales după anul tensionat, marcat de proteste masive împotriva corupției și suspiciuni privind libertatea presei și libertatea academică. Întrebarea transmisă Belgradului este directă: Occident sau Moscova? Iar Comisia vrea un răspuns clar.

Jocul veto-ului – miza care poate bloca tot

Pentru extindere este nevoie de unanimitatea celor 27 de membri. Ungaria spune „nu” Ucrainei și produce efecte colaterale. Din acest motiv, în spatele ușilor închise se discută soluții pentru a evita blocajul, inclusiv renegocierea dreptului de veto în politica externă.

Experții europeni au avertizat deja: dacă UE ajunge la 35 de state cu veto-ul intact, instituția riscă paralizie decizională.