Trump laudă românii: Retragerea trupelor de la Kogălniceanu, văzută ca o simplă rotație strategică

Într-o întâlnire care a avut loc la Casa Albă cu premierul ungar Viktor Orban, președintele american Donald Trump a abordat direct îngrijorările legate de retragerea unei brigăzi americane de la baza militară Mihail Kogălniceanu din România.

Cu un ton relaxat și plin de complimente pentru poporul român, Trump a descris mutarea trupelor ca pe o ajustare minoră, fără impact asupra prezenței totale a SUA în Europa. Declarațiile sale vin în contextul unor dezbateri aprinse despre securitatea NATO și războiul din Ucraina, ce au ridicat întrebări despre strategia militară a Washingtonului în regiune. Evenimentul, care a atras atenția presei internaționale, subliniază dinamica complexă a relațiilor transatlantice sub administrația Trump. Pe de o parte, elogiile aduse României par să calmeze spiritele în capitalele europene; pe de altă parte, discuțiile cu Orban – un lider controversat, apropiat de Kremlin – alimentează speculațiile privind o posibilă relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

Întâlnire la Casa Albă: De la războiul din Ucraina, la energia rusească

Întâlnirea de la Casa Albă dintre Donald Trump și Viktor Orban a fost dominată de teme de securitate europeană, dar și de interese economice imediate. Orban, cunoscut ca unul dintre cei mai vocali susținători ai Rusiei în Uniunea Europeană, a cerut explicit o derogare de la sancțiunile americane pentru a continua importurile de petrol și gaze rusești. Lipsa accesului la mare a Ungariei face ca alternativele energetice să fie extrem de costisitoare, a argumentat liderul de la Budapesta, subliniind dependența țării sale de resursele din Est.

Trump, care a promis în campania electorală o abordare pragmatică față de conflictul din Ucraina, a răspuns cu prudență. „Analizăm cu atenție situația. Este foarte complicat pentru ei să obțină petrol și gaze din alte surse… Nu au ieșire la mare, nu au porturi, și asta reprezintă o problemă majoră”, a declarat președintele american, conform transcrierilor oficiale. El a criticat alte state europene care cumpără energie rusească, sugerând că o excepție pentru Ungaria ar putea fi justificată pe motive geografice și economice, arată Antena 3 CNN.

10:22, 02.11.2025 • Internațional

Trump nu a exclus o invazie militară americană a Nigeriei: care ar putea fi motivul

16:56, 30.10.2025 • Internațional

Trump a ordonat Pentagonului să înceapă testele nucleare: Kremlinul a reacționat

„Ei pur și simplu nu vor să se oprească”

Discuțiile au deviat rapid spre războiul din Ucraina, unde Orban a reiterat ideea că Trump înțelege cel mai bine poziția lui Vladimir Putin.

„Cred că Viktor simte că vom pune capăt acelui război în viitorul nu prea îndepărtat”, a comentat Trump, adăugând că, dacă ar fi fost președinte în 2022, invazia nu ar fi avut loc niciodată.

Orban a fost de acord prompt: „Fără îndoială”. Liderul ungar a promis că va prezenta „idei concrete” pentru o soluție de pace, deși detaliile au rămas vagi.

Un moment tensionat a fost anularea unui summit planificat la Budapesta între Trump și Putin. Președintele SUA a explicat: „Principalul obstacol este că ei pur și simplu nu vor să se oprească… Dar cred că, la un moment dat, o vor face, pentru că luptele afectează grav Rusia”.

Totuși, Trump a mărturisit un interes personal pentru o întâlnire cu omologul rus: „Mi-ar plăcea să discutăm direct”.

Orban, la rândul său, a subliniat lipsa unității în Vest: „Nu suntem uniți, deoarece Bruxelles-ul și europenii au o abordare diferită față de război. Singurele guverne pro-pace sunt cel al Statelor Unite și micul nostru Ungaria în Europa”.

Pe fundalul acestor dezbateri geopolitice, Trump a subliniat progresele economice cu Europa, mențioinând acordul comercial în valoare de 950 de miliarde de dolari, obținut prin impunerea de tarife vamale. „Tocmai am semnat cel mai bun acord comercial din istorie – 950 de miliarde de dolari, și l-am realizat datorită tarifelor. Anterior, eram tratați nedrept”, a spus el, cu un aer de mândrie.

Deși a criticat politicile europene privind imigrația, Trump a insistat că relațiile generale cu Continentul rămân solide.

Trump sub presiune: Întrebarea cheie despre trupele din România

Punctul culminant al conferinței de presă a venit atunci când un jurnalist a pus sub semnul întrebării decizia Pentagonului de a retrage o brigadă de soldați americani de la baza Kogălniceanu. Această mișcare, anunțată recent de Departamentul Apărării, a stârnit îngrijorări în România și în cadrul NATO, mai ales după ce Trump declarase public că nu intenționează să reducă prezența militară în Europa.

Reporterul a fost direct: „Ați spus că nu veți retrage trupe din Europa, dar acum Pentagonul anunță că va scoate un număr substanțial de militari din România – ce s-a întâmplat? V-a ignorat Pentagonul sau v-ați schimbat părerea?”

Răspunsul lui Trump a fost rapid și reconfortant, mai ales pentru audiența românească. „Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun eu. Facem doar niște ajustări – în total, numărul rămâne același, doar că mutăm oamenii în alte locuri. Îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav”, a replicat el, zâmbind larg. Apoi, a pasat cuvântul unui colaborator apropiat, Pete Hegseth, fost oficial în domeniul apărării: „Pete, poți să adaugi ceva?”

Hegseth a confirmat imediat: „Nimic din ce am decis nu a fost luat fără coordonare cu Casa Albă. Totul face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, va fi doar o modificare în modul de rotație”. El a descris operațiunea ca pe o „rotație strategică a forțelor în Europa”, subliniind că este un semnal pozitiv al capacității crescânde a partenerilor europeni de a-și asuma mai multă responsabilitate.

Totul a fost anunțat în avans și convenit cu NATO

Potrivit unui comunicat al Pentagonului citat în discuție, totul a fost anunțat în avans și au existat consultări cu secretarul general NATO, Mark Rutte, precum și cu aliații cheie.

Trump a ținut să sublinieze relațiile bilaterale: „Relația cu România este foarte bună”. Aceste cuvinte par să fie o încercare deliberată de a alina temerile din București, unde baza Kogălniceanu reprezintă un pilon esențial al flancului estic al Alianței. Construită în anii ’90 și extinsă semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, baza găzduiește mii de soldați americani și echipamente de ultimă generație, servind drept centru logistic pentru operațiuni în Marea Neagră.

Implicații pentru NATO și relațiile SUA-România

Declarațiile lui Trump ridică mai multe întrebări despre viitorul angajamentelor americane în Europa de Est. Pe de o parte, asigurările privind menținerea numărului total de trupe sugerează o continuitate a politicii „America First”, adaptată la realitățile post-pandemice și bugetare. Rotația anunțată – care implică mutarea a aproximativ 1.000-2.000 de militari, conform estimărilor Pentagonului – ar putea viza redistribuirea spre alte teatre, cum ar fi Polonia sau statele baltice, unde amenințarea rusă este percepută ca fiind mai acută.

Experții în securitate văd în acest pas un echilibru delicat: SUA își reduc expunerea financiară, în timp ce încurajează Europa să investească mai mult în apărare. „Este un test pentru solidaritatea NATO”, comentează un analist de la think-tank-ul Atlantic Council, citat în presă.

România, care a crescut cheltuielile militare la peste 2% din PIB, ar putea beneficia de o prezență americană mai flexibilă, dar riscă să se simtă izolată dacă mutările continuă.

În contextul mai larg al întâlnirii cu Orban, aceste ajustări militare capătă o nuanță geopolitică. Criticii lui Trump acuză că apropierea de lideri ca Orban – acuzat de subminarea democrației în UE – ar putea slăbi coeziunea alianței. Totuși, elogiile pentru români, un popor descris ca „grozav”, par să fie o strategie de comunicare menită să izoleze România de criticile generale la adresa Europei.

Relațiile bilaterale au fost întotdeauna strânse: de la aderarea la NATO în 2004, până la parteneriatul strategic din 2011, Bucureștiul a fost un aliat loial, contribuind cu trupe în Irak și Afganistan.

Perspective economice și pași spre pace

Întâlnirea nu s-a limitat la problemele de securitate; Trump a folosit ocazia pentru a celebra victoriile economice. Acordul comercial de 950 de miliarde de dolari, obținut prin tarife agresive, este prezentat ca un triumf al diplomației sale dure. „Am pus presiune și am câștigat – Europa ne tratează acum corect”, a spus el. Acest deal ar putea include reduceri la importurile agricole americane și investiții în tehnologie verde, beneficiind indirect și economiile est-europene, inclusiv cea românească, dependentă de exporturi.

Pe planul Ucrainei, optimismul lui Trump este temperat de realpolitik. Deși promite un „sfârșit rapid” al războiului, el recunoaște obstacolele: reticența Rusiei și diviziunile din Vest.

Orban, cu ideile sale de pace, ar putea juca rolul de mediator, dar scepticii văd aici o cale de a legitima concesii față de Moscova.