Judecători vs. procurori: de ce unii câștigă mai mult și totul e legal

Curtea Constituțională a României a respins excepțiile de neconstituționalitate privind dispozițiile din capitolul I litera B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepțiile vizau indemnizația de încadrare pentru procurori și au fost ridicate de mai mulți magistrați în dosare aflate pe rolul tribunalelor din Alba, Vâlcea și Vaslui.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, consolidând jurisprudența privind salarizarea magistraților în România și clarificând raportul dintre judecători și procurori în privința remunerației.

Dosarele conexate și contextul cauzei

Excepțiile de neconstituționalitate au fost inițial ridicate în Dosarul nr. 4.304/107/2020 al Tribunalului Alba — Secția I civilă, de un grup de procurori, printre care Valentina Maria Gândilă, Gheorghe Costea și Florin Ștefan Georgescu, având ca obiect drepturile salariale ale personalului din justiție. Sesizarea a fost motivată de nemulțumirea referitoare la coeficienții de salarizare aplicați procurorilor, considerându-se că aceștia sunt inferiori celor acordați judecătorilor, fără o justificare obiectivă.

Pe parcurs, au fost identificate situații similare în mai multe tribunale din țară, care au dus la sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate asupra acelorași prevederi legale. Printre acestea se numără:

14:04, 06.11.2025 • Justitie

Promisiunea de aproape un miliard de euro care s-a topit în hârtii: povestea foștilor angajați Petrom uitați de stat

10:25, 06.11.2025 • Dezvăluiri

Noul tun imobiliar, preluarea Caselor de Cultură ale Studenților de către primării, este neconstituțional

• Dosarul nr. 3/90/2021, Tribunalul Vâlcea — Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, unde excepția a fost ridicată de Ion Veștemean, Bogdan-Nicolae Dancu, Simona Enache și alți procurori;
• Dosarul nr. 4.651/107/2020, Tribunalul Alba — Secția I civilă, ridicat de Gianina Oreviceanu și Radu Cristian Mihai;
• Dosarul nr. 426/107/2021, Tribunalul Alba — Secția I civilă, ridicat de un grup extins de procurori și personal din cadrul justiției;
• Dosarul nr. 1.790/89/2021, Tribunalul Vaslui — Secția civilă, ridicat de Maria Cristina Rotaru, Mihaela Plopan, Alina Mihaela Tinică și Petrișor Harnagea.

Curtea Constituțională a dispus conexarea tuturor acestor cauze pentru a fi judecate împreună, conform articolului 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, măsură susținută și de reprezentantul Ministerului Public. Această conexare a permis Curții să analizeze într-un singur cadru juridic excepțiile formulate în tribunale diferite, creând un precedent unitar privind salarizarea procurorilor.

Obiectul excepțiilor

Procurorii care au ridicat excepțiile susțineau că dispozițiile legale criticate creează o situație discriminatorie în materie salarială. Argumentul central a fost că judecătorii beneficiază de coeficienți mai mari decât procurorii, fără a exista o justificare obiectivă, ceea ce ar încălca principiile constituționale.

Excepția invoca: articolul 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi; articolul 124, referitor la independența justiției; articolul 132, privind statutul procurorilor; documente internaționale precum Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta Socială Europeană și Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Cei care au contestat au susținut că diferențierea salarială ar putea afecta independența financiară a procurorilor, componentă esențială a independenței justiției, și că legea nu oferă suficiente criterii clare sau previzibile pentru aplicarea coeficienților de salarizare.

Analiza Curții Constituționale

Curtea Constituțională a analizat temeinicia excepțiilor, având în vedere atât jurisprudența anterioară, cât și dispozițiile constituționale. Concluziile principale ale Curții au fost:

1. Diferențele salariale sunt justificate – judecătorii sunt independenți și se supun doar legii, în timp ce procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, conform art. 132 alin. (1) din Constituție. Aceasta reflectă diferențele naturale dintre funcțiile constituționale ale judecătorilor și procurorilor.
2. Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, ceea ce permite tratamente salariale distincte.
3. Egalitatea în drepturi nu implică uniformitate – legislația permite tratamente diferențiate proporțional cu responsabilitățile, complexitatea și importanța funcțiilor publice.
4. Jurisprudența confirmă abordarea – deciziile anterioare ale Curții (nr. 324/2020, 450/2020, 740/2020, 107/2021 și 94/2024) au respins excepții similare, recunoscând dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili coeficienți diferiți, în funcție de atribuțiile fiecărei categorii profesionale.

Ce a decis CCR

Pe baza analizelor, Curtea Constituțională a decis:

• Coeficienții mai mari pentru judecători nu reprezintă discriminare, ci reflectă responsabilitățile și atribuțiile diferite ale funcțiilor de judecător și procuror;
• Excepțiile de neconstituționalitate ridicate de procurori sunt neîntemeiate;
• Dispozițiile legale privind salarizarea procurorilor sunt constituționale și aplicabile;
• Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând să fie comunicată tribunalelor implicate și publicată în Monitorul Oficial al României.

Prin această hotărâre, Curtea Constituțională a clarificat cadrul legal al salarizării magistraților și reafirmă că tratamentele diferențiate în funcție de natura atribuțiilor constituționale sunt legale și justificate.