Revolta președinților de Curți de Apel, după valul de reacții privind deciziile ÎCCJ în dosarele Vlădescu și Costea

Președinții Curților de Apel din România transmit un mesaj public fără precedent în contextul reacțiilor la deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale în cazurile care îi vizează pe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea.

Țintă directă: șefa ÎCCJ

Mesajul comun al magistraților de rang înalt afirmă că reacțiile din spațiul public și criticile adresate instanței supreme au o țintă directă: șefa ÎCCJ, doamna judecător Lia Savonea. Totodată, președinții Curților de Apel susțin că presiunile și campaniile publice care au urmat deciziilor juridice reprezintă o vulnerabilizare a autorității judecătorești, cu efecte asupra încrederii în sistemul de justiție.

Poziția adună, într-o singură formulare, preocuparea pentru independența instanței supreme și pentru păstrarea echilibrului constituțional între puterile din stat. Documentul comun subliniază că justiția este un sistem unitar, iar discreditarea publică a vârfului acestui sistem, respectiv a ÎCCJ, produce consecințe în lanț asupra tuturor instanțelor, de la curțile de apel până la tribunale și judecătorii.

Presiune publică asupra autorității instanței supreme

Potrivit mesajului transmis, reacțiile din spațiul public, generate după comunicarea punerii în libertate a unor foști demnitari, sunt considerate de președinții Curților de Apel drept o formă de presiune asupra actului de judecată. Aceștia afirmă că încercările de asociere a deciziilor judiciare cu interese politice sau interpretări partizane se traduc printr-o încercare de subminare a încrederii în Înalta Curte de Casație și Justiție, informațiile prezentate fiind, în opinia lor, utilizate pentru a alimenta o dezbatere care pune sub semnul întrebării independența justiției.

16:26, 07.11.2025 • POLITICĂ

Motivarea CCR în cazul pensiilor speciale: legea aduce o viziune mai restrictivă, dar justificată social

21:34, 06.11.2025 • Justitie

Corina Corbu, fostul președinte al ÎCCJ, intră în avocatură. Revine la casa care l-a apărat pe Iohannis în dosarul de incompatibilitate

Mesajul subliniază că, în orice stat de drept consolidat, niciuna dintre puterile statului nu cere socoteală alteia în spațiul public, iar dezbaterea juridică privind mecanismele procedurale nu poate fi substituită de presiune mediatică sau de mesaje politice adresate publicului larg.

Deciziile privind prescripția și impactul Deciziei CCR nr. 50/2025

Deciziile privind punerea în libertate a inculpaților Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea s-au bazat pe aplicarea Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale. Aceasta reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să fie aliniată la dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la justiție. În comunicatul oficial al ÎCCJ se arată că instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare.

În același timp, instanța supremă a precizat că efectele deciziei CCR se referă exclusiv la partea penală a cauzei. Obligațiile civile, prejudiciile și măsurile asiguratorii dispuse în dosare rămân valabile. Astfel, inculpații rămân obligați la plata sumelor stabilite anterior, iar măsurile de confiscare se mențin efectiv.

În cazul dosarului cu nr. 1946/1/2023* – inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea sunt obligați la plata prejudiciilor stabilite, în cuantum total de peste 7 milioane de lei și peste 4 milioane de euro. Pentru inculpatul Darius Vâlcov, în dosarul nr. 1783/1/2023*, suma stabilită este de 6.200.000 lei.

Apărarea independenței justiției și argumentele președinților de Curți de Apel

Președinții Curților de Apel susțin că punerea în libertate a inculpaților menționați nu reprezintă anularea prejudiciilor și nici eliminarea obligațiilor civile. În mesaj se arată că în ultima perioadă a apărut o tendință de proiectare în spațiul public a unei retorici care subminează încrederea în Înalta Curte și în conducerea acesteia, iar această retorică creează premisele unei interpretări eronate atât a rolului instanțelor, cât și a partajării responsabilităților în statul de drept.

Potrivit președinților Curților de Apel, acțiunile din spațiul public pot fi interpretate drept o încercare de a crea o presiune directă asupra instanței supreme. Oficialii subliniază că independența judecătorilor nu poate fi discutată prin mecanisme care substituie dezbaterea instituțională. De asemenea, se subliniază că presiunea publică nu poate determina soluționarea unor cauze într-un sens sau altul.

Apel la respectarea arhitecturii constituționale

În mesaj se reamintește faptul că, potrivit art. 126 din Constituția României, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Din această perspectivă, președinții Curților de Apel afirmă că orice campanie de contestare publică a deciziilor ÎCCJ afectează stabilitatea întregului sistem judiciar. Aceștia fac apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și susțin că instanțele trebuie să rămână în afara presiunilor exercitate din zona publică sau politică.

Documentul menționează că justiția se înfăptuiește conform legii și Constituției, iar independența judecătorilor este un element central al democrației. Președinții Curților de Apel transmit că actualul context reclamă reafirmarea solidarității corpului profesional, precum și menținerea încrederii în instanțele de judecată.

Mesajul Înaltei Curți în legătură cu deciziile în cauzele menționate

ÎCCJ a transmis, după apariția reacțiilor publice, un mesaj oficial în care a reafirmat obligația instanțelor de a aplica legea, indiferent de profilul public al inculpaților sau de percepția socială. Mesajul precizează că soluțiile care au avut ca efect punerea în libertate a inculpaților reprezintă aplicarea normelor constituționale în vigoare. Instanța supremă subliniază că deciziile pronunțate nu afectează măsurile civile dispuse și nici obligațiile de recuperare a prejudiciilor identificate anterior.

În comunicat se reiterează faptul că, într-un stat de drept, justiția funcționează după reguli, nu în funcție de context social sau reacția publică. Aplicarea deciziilor CCR face parte din ordinea de drept, iar independența justiției reprezintă garanția că legea este aplicată în mod egal.