Negocieri la limită pentru pacea din Ucraina. Ce s-a decis la Mar-a-Lago și de ce Donbasul rămâne marea piatră de poticnire
După aproape patru ani de război, negocierile pentru încetarea conflictului din Ucraina par mai avansate ca niciodată – cel puțin la nivel declarativ. Întâlnirea de duminică dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, desfășurată la reședința Mar-a-Lago din Florida, a fost prezentată de ambii lideri drept un succes major. Totuși, dincolo de optimismul afișat, rămân nerezolvate exact acele chestiuni care pot face diferența între pace și continuarea războiului: teritoriul, garanțiile de securitate și poziția reală a Rusiei.
- „Un progres mare”, dar nu decisiv
- Donbasul, nodul gordian al negocierilor
- Garanțiile de securitate, aproape finalizate – dar fără detalii
- Rusia, marele absent de la masă
- Europa cere „garanții de oțel”
- Optimism afișat, scepticism în culise
- Pacea pare mai aproape ca oricând în discurs, dar încă departe în realitate
„Un progres mare”, dar nu decisiv
„A fost o întâlnire grozavă”, a declarat Donald Trump la finalul discuțiilor, susținut de Zelenski, care a vorbit despre „discuții substanțiale pe toate temele”. Cei doi lideri au stat față în față timp de aproximativ două ore și jumătate – un record în relația lor bilaterală – și au analizat un plan de pace în 20 de puncte, aflat în lucru de mai multe luni.
Potrivit președintelui ucrainean, aproximativ 90% din acest plan ar fi deja agreat între delegațiile americană și ucraineană. Donald Trump a mers chiar mai departe, afirmând că un acord privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „95% finalizat”.
Cu toate acestea, președintele american a admis că „una sau două probleme foarte spinoase” rămân nerezolvate, cea mai importantă fiind statutul teritoriilor ocupate de Rusia.
Donbasul, nodul gordian al negocierilor
Regiunea Donbas – formată din provinciile Donețk și Luhansk – rămâne principala piedică în calea unui acord de pace. Rusia controlează în prezent aproximativ 75% din Donețk și aproape 99% din Luhansk, iar per ansamblu, Moscova ocupă circa 20% din teritoriul Ucrainei.
Donald Trump a recunoscut deschis că situația Donbasului este „nerezolvată”. „O parte din acel pământ a fost luată. O parte poate fi pusă în discuție, dar s-ar putea să fie ocupată în următoarele luni”, a spus liderul de la Casa Albă, lăsând să se înțeleagă că dinamica de pe front continuă să influențeze negocierile politice.
Rusia cere ca Ucraina să se retragă complet din micile porțiuni ale Donbasului pe care încă le controlează. Kievul respinge această variantă și propune, în schimb, transformarea regiunii într-o zonă demilitarizată sau într-o zonă economică specială, supravegheată de forțe ucrainene și, eventual, internaționale.
De-a lungul timpului, poziția lui Donald Trump privind teritoriile pierdute de Ucraina a oscilat. În septembrie, el sugera că Kievul ar putea recupera aceste regiuni. Ulterior, și-a nuanțat discursul, recunoscând că este vorba despre „o problemă extrem de dificilă”, dar care „se va rezolva”.
Garanțiile de securitate, aproape finalizate – dar fără detalii
Un alt punct sensibil este reprezentat de garanțiile de securitate pentru Ucraina. Zelenski a susținut că acordul cu SUA este „100% stabilit”, iar garanțiile dintre SUA, Europa și Ucraina sunt „aproape agreate”. Trump, în schimb, a vorbit despre un stadiu de 95%, evitând să ofere detalii concrete.
Nu este clar dacă aceste garanții vor include trupe pe teren, sprijin logistic pe termen lung sau un angajament ferm al Washingtonului de a interveni militar în cazul unei noi agresiuni rusești. De altfel, Moscova a avertizat deja că orice contingent european desfășurat în Ucraina ar deveni „o țintă legitimă” pentru armata rusă.
Rusia, marele absent de la masă
Deși Donald Trump s-a declarat optimist și a afirmat că Vladimir Putin „vrea să vadă Ucraina reușind”, realitatea diplomatică rămâne complicată. Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea cu Zelenski, Trump a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. Detaliile au fost puține, însă consilierul rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a precizat că ambii președinți consideră că un armistițiu temporar propus de UE și Ucraina ar prelungi conflictul.
Trump a admis că înțelege de ce Rusia nu dorește un armistițiu care să permită organizarea unui referendum în teritoriile ocupate. O astfel de declarație a alimentat temerile că presiunea americană se concentrează mai degrabă asupra Kievului decât asupra Moscovei.
Europa cere „garanții de oțel”
Într-o convorbire ulterioară cu liderii europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „progresul bun” înregistrat la Mar-a-Lago, dar a subliniat că Ucraina are nevoie de „garanții de securitate de neclintit, din prima zi”.
Europa rămâne, cel puțin declarativ, fermă în sprijinul său pentru Kiev, în timp ce bombardamentele rusești continuă. Cu doar câteva zile înainte de negocieri, Kievul a fost lovit de peste 500 de drone și rachete, un atac de 12 ore care a lăsat jumătate de milion de oameni fără electricitate și a ucis patru civili.
Optimism afișat, scepticism în culise
Deși atmosfera de la Mar-a-Lago a fost una pozitivă, numeroși observatori avertizează că nu există încă dovezi clare ale unui progres decisiv. Problemele fundamentale – teritoriul, securitatea și acceptarea acordului de către Rusia – rămân deschise.
„Pacea nu se obține printr-o înțelegere între o parte beligerantă și un terț. Este nevoie ca agresorul, Vladimir Putin, să se angajeze clar la încetarea focului și la retragere”, avertizează analiștii. În lipsa acestui pas, orice acord riscă să rămână doar pe hârtie.
Pacea pare mai aproape ca oricând în discurs, dar încă departe în realitate
Zelenski a anunțat că echipele americane și ucrainene se vor întâlni din nou săptămâna aceasta, iar o reuniune la Casa Albă, eventual cu participarea liderilor europeni, este luată în calcul pentru luna ianuarie.
Donald Trump, dornic să adauge conflictul ruso-ucrainean pe lista războaielor „închise” sub mandatul său, a avertizat însă că negocierile pot eșua dacă „lucrurile merg foarte prost”. Într-un asemenea scenariu, războiul ar putea continua „pentru foarte mult timp”.
La finalul unei întâlniri intens mediatizate, concluzia rămâne una prudentă: pacea pare mai aproape ca oricând în discurs, dar încă departe în realitate. Donbasul, garanțiile de securitate și voința Rusiei continuă să țină în loc un acord care, deocamdată, există mai mult pe hârtie decât pe câmpul de luptă.