Oana Gheorghiu, mesaj pentru 2026, după scandalul pensiilor speciale: „Le-aș spune magistraților că îi înțeleg”

Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis un mesaj public la final de an, vorbind despre dificultățile traversate de România în 2025 și despre nevoia de solidaritate într-o perioadă marcată de tensiuni sociale și politice. Mesajul vine după luni întregi în care vicepremierul s-a aflat în centrul unui conflict deschis cu magistrații, în contextul discuțiilor privind pensiile speciale.

Oana Gheorghiu, apel la unitate și echilibru

În mesajul publicat pe rețelele sociale, Oana Gheorghiu vorbește despre presiunea acumulată în 2025 și despre importanța de a rămâne împreună atunci când apar dificultăți.

Ea subliniază ideea că în momente complicate contează mai mult coeziunea decât divergențele.

13:52, 28.12.2025 • POLITICĂ

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță ce se va întâmpla în 2026

13:44, 22.12.2025 • Justitie

Război total între Președinte și Justiție: Procurorii din CSM resping referendumul cerut de Nicușor Dan. „Nu poți remedia o încălcare a legii prin alta”

„2025 a fost un an greu pentru noi toţi, cu provocări şi decizii dificile. Când ne e greu, cel mai mult contează să rămânem aproape unii de alţii şi să nu ne pierdem încrederea”, spune Oana Gheorghiu.

Vicepremierul își formulează și așteptările pentru anul 2026, insistând pe ideea de solidaritate:

„Împreună suntem mai puternici, aşa că în 2026 sper să ne uităm mai mult la ce ne uneşte, decât la ce ne dezbină! Vă doresc un an cu speranţă, echilibru şi puterea de a construi împreună. La mulţi ani!”

Conflictul cu magistrații: pensiile speciale și „banii luați de la gura copiilor”

Tensiunile dintre Oana Gheorghiu și structurile din Justiție au apărut după poziționările sale publice în legătură cu pensiile speciale ale magistraților.

Vicepremierul a vorbit deschis despre impactul financiar al acestor pensii asupra bugetului și despre faptul că banii publici au o limită. În opinia sa, menținerea privilegiilor are mereu un cost în altă parte.

Vicepremierul a spus că le-ar transmite magistraților că îi înțelege, pentru că este foarte greu să renunți la un beneficiu pe care l-ai avut mult timp. A explicat că, după ani întregi în care s-a construit acest sistem, este firesc ca schimbarea bruscă să fie dificil de acceptat.

A arătat că vede întregul mecanism al pensiilor speciale ca pe un fel de „Caritas”, ceva ce nu putea continua la nesfârșit și pe care oamenii raționali ar trebui să îl înțeleagă. Potrivit ei, România nu își mai permite să plătească aceste sume și să mențină categoria de „pensionari speciali”, pentru că banii care merg acolo sunt luați din alte zone esențiale — de la copii care se culcă flămânzi sau de la spitale care nu au medicamente.

„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj – le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (…) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru.

Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a declarat vicepremierul.

Oana Gheorghiu a explicat că banii pentru astfel de privilegii nu apar „din aer”, ci provin din resurse limitate ale statului. A subliniat că, atunci când cineva primește avantaje speciale, inevitabil altcineva rămâne în urmă. În opinia ei, ar fi nevoie de mai multă conștiință civică și de discuții deschise despre faptul că orice privilegiu acordat într-o parte creează o „gaură” în altă parte.

A spus că magistrații ar trebui să se gândească ce fel de pierdere ar considera acceptabilă pentru ca asemenea sume să fie plătite în continuare. A precizat că nu vorbește dintr-o poziție oficială, ci exprimă doar o părere personală despre felul în care vede lucrurile.

„Banii aceia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva şi poate că asta nu înţeleg oamenii că, atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii, cineva este lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa aceasta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis. Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură.

Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să ia acei bani. În termenii aceştia aş discuta deschis cu magistraţii. Eu nu am acest rol. Este pur o părere personală pe care nu am mai spus-o, dar aşa văd eu lucrurile”, a mai spus Gheorghiu.

Reacția CSM: plângere penală împotriva vicepremierului

Declarațiile au fost urmate de o reacție dură din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituție care a formulat o plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând incitare la violență, ură și discriminare.

CSM a susținut că afirmațiile vicepremierului ar afecta imaginea și prestigiul profesiei de magistrat și ar pune în discuție independența sistemului judiciar.

În motivarea sa, CSM a invocat art. 369 din Codul Penal, articol care pedepsește incitarea publică la violență, ură sau discriminare pe criterii precum rasă, naționalitate, religie, vârstă, gen sau opinie politică.

De asemenea, instituția a făcut trimitere la statutul magistraților, argumentând că pozițiile vicepremierului ar fi afectat cadrul profesional al judecătorilor și procurorilor.

În același timp, există opinii juridice potrivit cărora statutul magistraților se referă exclusiv la drepturile și obligațiile profesiei și nu poate fi „încălcat” de persoane din afara sistemului, iar articolul penal menționat nu vizează situația descrisă de Oana Gheorghiu.