Acordul istoric UE-Mercosur, aprobat după 25 de ani de negocieri. Poziția fermă a României și revolta fermierilor
O decizie de o importanță majoră pentru economia globală a fost luată vineri la Bruxelles, marcând finalul a peste două decenii și jumătate de tratative diplomatice complexe. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur a primit undă verde din partea majorității statelor membre, în ciuda unei opoziții vocale din partea unor țări cu sectoare agricole puternice.
Mercosur: Votul decisiv și diviziunea din interiorul Uniunii
Potrivit informațiilor venite dinspre Bruxelles, o majoritate calificată a statelor membre ale Uniunii Europene a votat vineri pentru semnarea acestui tratat vast de liber schimb. Confirmarea a venit din partea a patru diplomați europeni, citați de publicația POLITICO, care au dorit să își păstreze anonimatul. Cu toate acestea, consensul nu a fost unanim. Un bloc format din Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-a exprimat opoziția fermă, în timp ce Belgia a ales să se abțină de la vot. Capitalele europene au avut termen limită până vineri, la ora 17:00, pentru a depune eventuale obiecții oficiale, urmând ca validarea scrisă să fie trimisă ulterior.
Pentru a calma spiritele, au fost introduse clauze de siguranță. Diplomații au precizat că mecanismele suplimentare de protecție pentru piața agricolă, care se activează în cazul unei creșteri a importurilor din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, au primit și ele aprobarea ambasadorilor Uniunii.
O nouă eră comercială și vizita Ursulei von der Leyen
Acordul este considerat cel mai amplu tratat de liber schimb semnat vreodată de Uniunea Europeană, fiind rezultatul a peste 25 de ani de negocieri și luni de dispute intense pentru a obține sprijinul principalelor state membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va călători săptămâna viitoare în Paraguay pentru a semna oficial documentul.
Susținătorii pactului, printre care Comisia Europeană, Germania și Spania, argumentează că acest parteneriat este esențial în actualul context geopolitic. Ei consideră că acordul este vital pentru extinderea piețelor de desfacere, compensarea pierderilor cauzate de taxele vamale americane și reducerea dependenței de China prin accesul la minerale strategice din America de Sud.
Temerile agricultorilor europeni
De cealaltă parte a baricadei, oponenții conduși de Franța – cel mai mare producător agricol din UE – avertizează asupra riscurilor economice. Aceștia susțin că deschiderea pieței va duce la o invazie de importuri de produse alimentare mai ieftine, precum carnea de vită, carnea de pasăre și zahărul, fapt ce ar putea falimenta fermierii locali care trebuie să respecte standarde de producție mult mai stricte și mai costisitoare.
România cere garanții și refuză semnarea Memorandumului
În acest climat tensionat, România a adoptat o poziție clară de apărare a sectorului agricol național. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat vineri că țara noastră își menține rezervele în negocierile europene, subliniind că prioritatea zero rămâne protejarea fermierilor români. Oficialul a explicat că nu a girat documentele propuse de alte ministere fără a avea certitudini pentru agricultură.
„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a scris Florin Barbu pe pagina sa de Facebook.
Pentru ca acest acord să intre în vigoare, decizia finală necesită aprobarea a cel puțin 15 state membre care să reprezinte 65% din populația totală a Uniunii Europene.