Ilie Bolojan, clona USR a lui Petru Groza
Haosul politic care domnește de mai bine de un an de zile este „mușamalizat” acum de norii negri ai crizei economice, care au început să bântuie toată țara. Practic, din punct de vedere politic, ne-am întors la România anilor 1945-1946. Cabinetul Ilie Bolojan de astăzi este o copie fidelă a guvernului Petru Groza, de fapt a consiliului de miniștri care au guvernat România între 6 martie 1945 și 30 noiembrie 1946.
Atunci, ca și acum, guvernul era un ghiveci de partide și partidulețe, din care au făcut și fac parte câte o formațiune politică care a fost susținută și impusă din afara României. Cabinetul Petru Groza a fost susținut și impus atunci de către sovietici, având ca vârf de lance Partidul Comunist Român, dirijat din umbră de Lucrețiu Pătrașcanu. Comuniștii au deținut cinci portofolii de ministru, inclusiv pe cel al Propagandei, ocupat atunci de Petre Constantinescu-Iași.
Astăzi, cabinetul Ilie Bolojan, instalat cu binecuvântarea Uniunii Europene și a Franței, este dirijat de USR-ul condus de edilul german al Timișoarei, Dominic Fritz. Doar că USR deține doar patru ministere-cheie, față de cele cinci ale PCR, dar, în schimb, o are drept purtător de cuvânt pe Ioana Ene-Dogioiu, care este urmașul șefului Propagandei lui Groza. Practic, atunci, Frontul Plugarilor al lui Petru Groza a intrat sub aripa protectoare a PCR, iar astăzi, PNL-ul condus de Ilie Bolojan a intrat sub umbrela USR.
Astăzi, Ilie Bolojan este copia fidelă a lui Petru Groza, când vine vorba de a conduce guvernul: La Groza, niciun ministru nu mișca în front, iar la Bolojan niciun ministru nu știe ce face acesta, pentru că nu comunică cu ei. Petru Groza le pretindea miniștrilor să-l informeze unde pleacă în ţară și de ce, precum și unde intenționează să se afișeze în București.
În acest context, ministrul Artelor, Mihai Ralea, l-a întrebat: „Pe Calea Victoriei avem voie?” Groza i-a răspuns: „Aveți voie, dar n-aveți rost!”.
Despre modul cum comunică Ilie Bolojan cu ceilalți miniștri din cabinet o spune chiar liderul PSD, Sorin Grindeanu: „Grea. Interacţiunea, dialogul, încercarea de a găsi soluţii bune pentru români. Un soi devenit proverbial de inflexibilitate la orice idee care vine din afara propriei gândiri. Nu se interacţionează simplu”.
Dar discursul lui Ilie Bolojan este un coppy-paste al celor declarate în 1945 și 1946 de Petru Groza. Când vine vorba de război, și Groza, și Bolojan au avut cam același limbaj și, mai ales, mesaj.
„Armata sovietică este aici, dar noi am adus-o? Noi am făcut războiul? Războiul acesta nu l-am făcut şi nu l-am pierdut noi (Frontul Plugarilor – n.r.) Armistițiul nu l-am încheiat noi, ci partidele istorice. Noi am dus numai sarcinile acestui armistițiu şi am mers cu curaj înainte” a spus Petru Groza.
În schimb, Ilie Bolojan ne-a asigurat că „România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță. Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc”.
Așadar, istoria de acum 80 de ani se repetă. Și atunci, și acum, România a fost condusă și este condusă de guverne formate din dalmațieni politici, impuși și susținuți din afară. Tot atunci, dar și acum, premierul a fost numit cu susținere externă: Petru Groza de către sovietici, Ilie Bolojan de către Franța, Germania și Uniunea Europeană. Astfel zis, practici vechi, la vremuri noi, adică Ilie Bolojan este clona lui Petru Groza!