Administraţia Prezidenţială vede reforma lui Bolojan la CJUE. Referendumul pentru Justiție rămâne în joc

Reforma pensiilor speciale intră într-o nouă etapă de incertitudine juridică. După mai multe amânări la Curtea Constituțională, scenariul trimiterii actului normativ la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) capătă tot mai mult contur, potrivit unor surse din Administrația Prezidențială.

În paralel, la Palatul Cotroceni se discută în continuare despre organizarea unui referendum în sistemul judiciar, anunțat anterior de președintele Nicușor Dan, în contextul dezbaterilor privind statutul magistraților.

Reforma pensiilor speciale, posibil drum către CJUE

Surse din Administrația Prezidențială, citate de Mediafax,  susțin că este „cel mai probabil” ca reforma pensiilor speciale, susținută ferm de premierul Ilie Bolojan, să fie trimisă la CJUE pentru clarificări privind compatibilitatea cu dreptul european.

„Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere, dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au declarat aceleași surse.

12:12 • ACTUALITATE

Nicușor Dan, declaraţie despre invitaţia de a adera la Consilul pentru Pace al lui Trump: „Depinde în ce condiții” (VIDEO)

11:43 • Internațional

Răsturnare de situație: Nicușor Dan ar putea refuza invitația lui Donald Trump la Washington. Motivul din spatele deciziei

Contextul este unul tensionat. Curtea Supremă de Justiție a solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. CCR a decis că va analiza această solicitare și va lua o hotărâre pe 18 februarie 2026.

Citeşte şi: O nouă amânare la CCR, în cazul pensiilor magistraţilor

O eventuală trimitere la CJUE ar putea prelungi semnificativ procesul legislativ și ar introduce o nouă etapă de analiză juridică, cu implicații directe asupra calendarului de aplicare a reformei.

Referendumul din Justiție, încă pe masă

În tot acest timp, Administrația Prezidențială nu renunță la ideea organizării unui referendum în rândul magistraților, anunțat anterior de șeful statului. Potrivit acelorași surse, sunt analizate două variante tehnice pentru desfășurarea votului.

Prima opțiune ar fi votul prin corespondență.

„Un vot prin corespondență, și aici le este frică multora dintre judecători să primească plicul și să își exprime votul, deși ar fi varianta cea mai rapidă, în doar câteva săptămâni”, susțin sursele citate.

A doua variantă ar fi un vot online, securizat prin intermediul STS. Această soluție ar necesita însă un interval mai mare de pregătire.

„O variantă online, cumva securizat prin STS, dar în această situație ar dura cel puțin o lună”, arată sursele din Administrația Prezidențială.

Potrivit informațiilor vehiculate, judecătorii care se opun reformei nu ar fi venit cu argumente suplimentare, în ciuda solicitărilor formulate de președinte în discuțiile anterioare.

„Judecătorii opozanți nu au mai venit cu acele argumente în plus pe care le ceruse președintele în ultimele discuții, care să arate exact problemele din justiție”, au transmis sursele.

Război total cu miză uriaşă

Conflictul instituțional între Guvern şi Înalta Curte a escaladat în ultimele zile, transformându-se într-un război al declarațiilor între puterile statului. Miza financiară este uriașă: premierul Ilie Bolojan a avertizat că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit și validat constituțional în timp util.

În replică, președinta ICCJ, Lia Savonea, a lansat un atac dur la adresa Executivului, acuzându-l de „ingerințe” și presiuni asupra magistraților. Aceasta a susținut că invocarea consecințelor financiare afectează independența justiției, catalogând avertismentele premierului drept incompatibile cu statul de drept.

„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, a transmis Lia Savonea.

Blocajul de la CCR durează din decembrie 2025, pronunțarea fiind amânată deja de patru ori. Situația a devenit extrem de tensionată la finalul anului trecut, când s-a înregistrat un episod fără precedent în istoria Curții. Patru judecători propuși de PSD, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, au boicotat ședințele prin părăsirea sălii sau neprezentare, împiedicând astfel întrunirea cvorumului necesar pentru o decizie finală.