4 ani de război în Ucraina. Cine va câștiga războiul? Ce spun românii

Marți, 24 februarie, se împlinesc 4 ani de la începutul invaziei totale a Rusiei în Ucraina, eveniment care a schimbat decisiv  echilibrul de putere la nivel global. Astăzi, nimic nu mai seamănă cu ceea ce credeam că știm în dimineața zilei de 24 februarie 2022. Observăm cum războiul s-a schimbat tot mai mult deoarece, în prezent, aproape 80% din pierderi sunt provocate de drone. Pierderile sunt uriașe.

Încă există percepţia la nivelul românilor că vinovaţi pentru acest război sunt ucrainenii, UE, și SUA. O cauză a acestei percepții ar putea fi dezinformarea, care s-a intensificat în România prin reţelele de socializare și o necunoaștere istorică a acțiunilor Rusiei de-a lungul timpului.

Cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center (28 ianuarie – 6 februarie 2026), arată o societate românească mai pesimistă, mai polarizată și mai preocupată de securitate.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, explică pentru ascultătorii Dialogurile Puterii, cum s-a transformat percepția concetățenilor noștri în cei patru ani de război la graniță, căt de polarizată este țara noastră, în prezent și, totuși cât de uniți suntem când este vorba despre apărare. La rândul său, Mihai Tatulici, jurnalist și scriitor subliniază faptul că România este în criză. „Ce este mai grav, să fii în criză sau în război?” este întrebarea lui Tatulici. Aflați toate aceste lămuriri și răspunsuri în podcastul de mai jos.

14:14, 19.02.2026 • ACTUALITATE

Sondaj Inscop: Am lua arma și am doborî dronele, dar ne temem mai mult de corupție decât de rachete

06:20, 16.02.2026 • Internațional

Singuri în fața Rusiei? Europa accelerează reînarmarea și pariul pe rachete dezvoltate în UE

Direcția țării: predomină pesimismul

Doar 22,2% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție bună, în timp ce 73,1% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

Mai optimiști: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare.
Mai pesimiști: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Principalele îngrijorări: corupția revine pe primul loc

Cea mai mare temere este corupția (32,2%), în creștere semnificativă față de 2023. Urmează:

• creșterea prețurilor (23,6%)
• sănătatea proprie și a familiei (13,4%)
• starea educației (11,7%)
• lipsa locurilor de muncă (9,8%)
• războiul din Ucraina (6,9%)

Corupția este indicată mai ales de votanții USR și AUR, în timp ce inflația preocupă mai mult votanții PSD și populația din mediul rural.

Cine va câștiga războiul?

Percepția publică s-a schimbat semnificativ: 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga, iar 23,4% cred că Ucraina va câștiga, pe când 32,2% dintre cei intervievați, nu știu. Comparativ cu 2022, optimismul privind victoria Ucrainei a scăzut puternic.

Cum ar trebui să se încheie conflictul?

53,3% spun că Rusia trebuie să se retragă și să returneze teritoriile ocupate, iar 35,4% cred că Ucraina ar trebui să facă concesii. Se observă o creștere a susținerii pentru ideea concesiilor față de 2022, este observația lui Remus Ștefureac.

Cine este vinovat pentru război?

Majoritatea (54,9%) indică Rusia drept responsabilă. Totuși, a crescut procentul celor care dau vina pe: Ucraina (14,1%) și pe SUA (7,7%). În ceea ce privește Uniunea Europeană, 9% dintre români o găsesc vinovată de acest război. Așadar, comparativ cu 2022, atribuirea directă a vinei Rusiei este în scădere.

Sprijin pentru Ucraina: societate divizată

• 31,5% susțin ajutor umanitar
• 10,5% ajutor militar
• 12,2% ajutor financiar
• 42,6% nu doresc niciun ajutor

O parte importantă a populației respinge implicarea directă a României.

NATO și securitatea României

În cazul unui atac asupra unui stat NATO: 40,9% ar sprijini militar aliatul, 27,4% ar trimite doar ajutoare, 19,6% ar prefera neutralitatea. Încrederea că NATO ar apăra România rămâne ridicată (66,6% în mare și foarte mare măsură), însă în scădere față de începutul războiului.

Retragerea trupelor americane: temeri majore

Un procent de 73,1% au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa, iar 47,9% cred că acest lucru ar afecta semnificativ siguranța României.

Reînarmare și pregătire pentru conflict

O parte majoră a românilor, mai exact 74,4% susțin creșterea bugetului pentru apărare, iar 67,1% sunt de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

80,8% susțin cursuri pentru operatori de drone, 92,7% susțin cursuri de prim ajutor și 72,9% cred că dronele rusești ar trebui doborâte. În schimb, doar 13,5% consideră că România este pregătită în mare măsură pentru un atac.

Încrederea în liderii internaționali

Care sunt liderii lumii în care românii au încredere? Nivelul de încredere (foarte multă + destul de multă):

• Donald Trump – 33%
• Emmanuel Macron – 33%
• Ursula von der Leyen – 23,7%
• Volodimir Zelenski – 23,1%
• Friedrich Merz – 20,8%
• Viktor Orban – 20,5%
• Vladimir Putin – 17,5%

Dacă România ar fi atacată 48% spun că ar lupta pentru apărarea țării, 19,7% ar emigra, iar 10,5% s-ar ascunde. Concluzia este că sprijinul pentru apărare rămâne majoritar, dar nu unanim.

O Românie mai pesimistă și mai polarizată după 4 ani de război

La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, opinia publică din România este mai pesimistă și mai polarizată. Încrederea în capacitatea de apărare există, dar este însoțită de temeri privind pregătirea reală a țării și stabilitatea angajamentelor occidentale. Securitatea a devenit o temă centrală, iar societatea românească oscilează între solidaritate euro-atlantică și tentația retragerii în neutralitate.