Piața muncii din România riscă să se blocheze din cauza războiului din Iran

Efectele războiului din Iran încep să se facă simțite și în țara noastră, fapt pentru care piața muncii de la noi riscă să se blocheze dintr-un motiv mai puțin cunoscut.

Premierul Ilie Bolojan și trei miniști cheie ai cabinetului său au fost avertizați, ieri, printr-o scrisoare deschisă, de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), că piața muncii din România riscă să se blocheze din cauza lipsei forței de muncă (vezi documentul în facsmil).

Vezi Galeria foto 2 Imagini

10:29 • TEHNOLOGIE

AI dezvoltat în România, folosit de armata SUA pentru detectarea dronelor din Iran

22:26 • ACTUALITATE

România, în vizorul tensiunilor dintre Iran și SUA? Teheranul avertizează că bazele folosite împotriva sa devin „ținte legitime”

Peste 30.000 de muncitori străini, la un pas să nu mai revină, la muncă, în România

„Un număr semnificativ de salariați străini care au încheiate contracte individuale de muncă pe durate de până la 2 ani, aflați temporar în concediu în afara teritoriului României, nu se mai pot întoarce în termenul prevăzut de lege pentru îndeplinirea formalităților necesare prelungirii dreptului de ședere, actualizării documentelor și continuării raporturilor de muncă, ca urmare a agravării situației de securitate din regiunea Iranului, a perturbării rutelor de transport și a imposibilității obiective de a efectua deplasarea în condiții normale și rezonabile.

Această situație nu este imputabilă nici angajatorilor români, nici salariaților străini afectați, fiind generată de împrejurări externe, extraordinare și neprevizibile, care produc efecte directe asupra posibilității de respectare a termenelor și procedurilor prevăzute de legislația în vigoare privind regimul străinilor în România”, susțin patronatele din turism.

Practic, potrivit informațiilor oficiale, în joc este vorba de circa 30.000 de muncitori străini care activează în domeniul HORECA, dar și în construcții, industria alimentară și agricultură, care nu se mai pot întoarce în termenul legal în țara noastră.

Prețul unui bilet de avion, pe rute ocolitoare, ajunge să coste și peste 4.000 euro de persoană

Potrivit cadrului legal aplicabil, cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care șederea a fost aprobată anterior. În actualul context, această cerință legală nu mai poate fi respectată de numeroși lucrători străini aflați în imposibilitate obiectivă de revenire în România, iar operatorii economici riscă, fără culpă, să se afle în situația încălcării involuntare a unor obligații procedurale legale.

Totodată, patronatele din turism avertizează că „pe fondul blocajelor de transport și al imposibilității de deplasare pe rutele obișnuite, au fost semnalate situații în care firme specializate ori grupuri de interese solicită operatorilor economici plata unor bilete de avion pe rute ocolitoare, la costuri excesive, uneori de peste 4.000 euro de persoană, ceea ce creează o presiune financiară nejustificată și imposibil de suportat pentru angajatorii din România, fără ca aceste variante să constituie o soluție reală, generală și accesibilă”.

Soluția de avarie, dar salvatoare

FPTR solicită premierului Ilie Bolojan emiterea urgentă a unui act normativ care să prevadă, pentru o perioadă de minimum 3 luni, următoarele măsuri excepționale:

a) prelungirea de drept a termenelor privind depunerea cererilor de prelungire a dreptului de ședere pentru lucrătorii străini aflați temporar în imposibilitatea de a reveni în România din cauza situației de securitate și a disfuncționalităților majore de transport generate de contextul regional;

b) menținerea valabilității efectelor juridice ale documentelor necesare continuării șederii legale și a raporturilor de muncă, pe întreaga durată a perioadei de prelungire excepțională;

c) neaplicarea sancțiunilor contravenționale, administrative sau de altă natură față de operatorii economici și salariații străini care nu au putut respecta termenele și procedurile legale exclusiv din cauza imposibilității obiective de întoarcere în România;

d) asigurarea continuității raporturilor de muncă și a legalității șederii pentru lucrătorii străini și angajatorii afectați, fără obligarea acestora la reluarea unor proceduri administrative costisitoare, anevoioase și disproporționate în raport cu cauza care a determinat imposibilitatea conformării.

Practic, patronatele din turism consideră că, „într-o asemenea situație, statul român trebuie să asigure un mecanism temporar de protecție juridică atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru salariații străini care activează legal în România și care sunt împiedicați, din motive obiective și independente de voința lor, să respecte termenele procedurale prevăzute de lege”.