Factura de la pompă se mută în farfurie: Coșul alimentar, cu 400 de lei mai scump din cauza motorinei

Rafturile magazinelor sunt pline, dar liniștea din piețe ascunde o schimbare periculoasă care începe în câmp. Din cauza motorinei care se apropie de 10 lei pe litru, fermierii români au început să sară peste arat, cea mai importantă și costisitoare lucrare agricolă. Rezultatul va fi o  „criză de acces”: produsele vor exista, dar prețul coșului lunar pentru o familie ar putea crește cu până la 400 de lei până la finalul anului 2026, se arată într-o analiză a lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. .

Un element central al agriculturii îl reprezintă lucrările de bază ale solului, în special aratul. Din punct de vedere agronomic, arătura de primăvară se face, în mod normal, în luna martie, cu posibilitatea de a începe în februarie dacă vremea permite și cu o limită practică în prima parte a lunii aprilie. După 15 aprilie, aratul devine riscant, iar după sfârșitul lunii aprilie, pentru culturile de primăvară, în mod obișnuit, nu mai este justificat. Această succesiune de lucrări este bine cunoscută și a fost aplicată constant în agricultura românească.

În anul 2026 însă, corelarea dintre suprafața care trebuie lucrată și costul motorinei schimbă modul în care fermierii iau decizii. Estimările arată că cea mai mare parte a lucrărilor de arat se va concentra în luna martie, aproximativ 70–75% din total. În prima parte a lunii aprilie ar urma să fie realizate încă 10–15% din lucrări, iar după 15 aprilie sub 5%. În același timp, există o estimare conform căreia între 10% și 30% din suprafața arată în anul anterior ar putea să nu mai fie lucrată deloc în 2026. Această nelucrare poate însemna mai multe situații: teren care nu mai este arat, teren arat dar neînsămânțat sau teren lucrat parțial, fără toate operațiunile necesare pentru a susține o cultură.

Motivul principal pentru această schimbare este costul motorinei. La un preț care se apropie sau depășește 10 lei pe litru, costul lucrărilor mecanizate crește semnificativ. În aceste condiții, aratul, care este una dintre cele mai costisitoare lucrări din tehnologia agricolă, devine prima activitate la care fermierii renunță sau pe care o reduc. Decizia nu este una tehnică, ci una economică. Mulți fermieri ajung să considere că investiția de aproximativ 1.800–2.000 lei pe hectar nu se mai justifică în raport cu veniturile pe care le pot obține.

14:34 • ACTUALITATE

Matematica motorinei: Cum transformă statul profitul de câțiva bani în pierderi de milioane

16:39, 23.03.2026 • ACTUALITATE

”Starea de criză” declarată de Guvern ar putea ieftini carburanții cu 50 de bani pe litru! Există însă câteva riscuri

Această schimbare nu înseamnă că agricultura românească se oprește. Ea continuă, însă într-o formă diferită. În locul unui model bazat pe lucrări complete și aplicate la timp, se conturează un model în care lucrările sunt reduse la minimum necesar. Aratul nu mai este regula, ci devine o excepție în anumite cazuri. Această reducere a lucrărilor duce însă la o creștere a dependenței de condițiile meteorologice. Terenurile lucrate mai puțin sunt mai expuse la variațiile de temperatură și precipitații, ceea ce face ca producțiile să fie mai instabile.

Estimările arată că, în condiții normale, producția vegetală ar putea scădea cu 1–4% ca efect al acestor schimbări. În situația în care apare seceta, pierderile pot crește până la 15% sau chiar mai mult. Aceste valori nu indică o criză bruscă, dar arată o tendință de reducere a randamentelor agricole.

Un aspect important este faptul că aceste modificări nu afectează doar aratul, ci și alte lucrări agricole. În anumite cazuri, terenurile pot rămâne nelucrate complet sau pot fi lucrate parțial, fără a se ajunge la însămânțare sau fără a fi finalizate lucrările de întreținere. Acest lucru devine mai probabil pe măsură ce costurile cresc și resursele financiare ale fermierilor sunt limitate.

Impactul asupra economiei nu vine doar din reducerea producției agricole, ci din efectele în lanț. Motorina influențează nu doar lucrările agricole, ci și transportul și costurile de distribuție. În același timp, cresc și alte costuri, cum ar fi energia și inputurile agricole. Astfel, prețul final al alimentelor este influențat de mai multe componente, nu doar de costul combustibilului.

Analiza arată că nu se ajunge la o penurie de alimente. Nu apar situații în care produsele lipsesc din magazine. În schimb, apare ceea ce poate fi numit o criză de acces la alimente, în care produsele există, dar sunt mai scumpe. Creșterile estimate pentru anumite categorii sunt: ulei între 20 și 40%, carne între 15 și 30%, pâine între 10 și 25%, iar legumele între 15 și 35%. Aceste valori sunt corelate cu inflația existentă și cu evoluția generală a economiei.

Pentru a înțelege impactul asupra gospodăriilor, se poate pleca de la cheltuiala medie raportată de Institutul Național de Statistică, care a fost de 1.553 lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice în trimestrul III din 2025. În funcție de evoluția prețului motorinei, estimările pentru finalul anului 2026 indică o creștere a acestui coș la aproximativ 1.700–1.760 lei în scenariul în care motorina are un preț mediu de 9,5 lei pe litru, și la aproximativ 1.760–1.840 lei dacă prețul motorinei ajunge la 10,5 lei pe litru.

Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, aceste valori pot fi aproximativ cu 50% mai mari, ceea ce duce la un coș lunar estimat între 2.550 și 2.760 lei, în funcție de scenariu. Diferența dintre scenarii este de ordinul a 300–400 lei pe lună față de nivelul anterior, ceea ce arată că impactul este real, dar nu de ordinul unor creșteri extreme. În același timp, aceste creșteri sunt resimțite diferit în funcție de nivelul veniturilor.

Din punct de vedere macroeconomic, impactul asupra produsului intern brut este relativ redus, deoarece agricultura reprezintă aproximativ 2,5% din PIB. Estimările indică pierderi între 1 și 2,3 miliarde lei, ceea ce în termeni procentuali înseamnă între -0,05% și -0,11% din PIB, în funcție de nivelul prețului motorinei. Aceste valori par mici la nivel statistic, dar au efecte importante la nivel individual și în mediul rural.

Un element esențial al analizei este faptul că problema principală nu este doar prețul motorinei, ci lipsa lichidității în rândul fermierilor. Într-un context în care creditarea este costisitoare, inputurile sunt scumpe, iar prețurile cerealelor sunt volatile, deciziile agricole devin din ce în ce mai mult decizii financiare. Fermierii sunt puși în situația de a alege între a face o lucrare agricolă sau a conserva resursele financiare.

Corelația dintre motorină, lucrările agricole și producție este una directă. Creșterea prețului combustibilului duce la reducerea suprafețelor lucrate, ceea ce duce la scăderea producției, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor și, în final, la reducerea consumului. Acest proces se desfășoară lent, dar în mod constant.

În analiza realizată de Dumitru Chisăliță sunt prezentate mai multe scenarii în funcție de evoluția prețului motorinei. La 10 lei pe litru, efectele sunt moderate, cu aproximativ 15% din teren nelucrat și o scădere de circa 1,4% a producției vegetale. La 10,5 lei pe litru, impactul crește, cu până la 22% din teren nelucrat și o scădere de 2,4% a producției. La 11 lei pe litru, situația devine mai tensionată, cu până la 30% teren nelucrat și o scădere a producției de aproximativ 3,6%.

Dacă la acest context se adaugă și seceta, efectele se amplifică semnificativ, iar scăderile de producție pot ajunge la 15–25%. În acest caz, impactul asupra economiei și asupra prețurilor alimentelor devine mult mai vizibil.

Concluzia analizei este că anul 2026 nu marchează o prăbușire a agriculturii românești, ci o schimbare de model. Agricultura devine mai precaută, mai orientată spre reducerea costurilor și mai vulnerabilă la factori externi. România se confruntă cu o creștere a costurilor și cu o reducere treptată a eficienței în producție. Această evoluție este lentă și nu produce efecte dramatice imediate, însă, pe termen lung, poate avea consecințe importante asupra modului în care funcționează agricultura.