Benzina la 9 lei și motorina la 10: De ce „avem petrolul nostru” este cel mai mare mit economic al momentului

De ce ajunge motorina la 10 lei, chiar dacă există producție locală și stocuri deja cumpărate? Potrivit analistului financiar Cristi Tudorescu, răspunsul ține de faptul că prețurile interne sunt influențate de evoluțiile piețelor internaționale, inclusiv din regiuni precum Iran sau zona Golfului. În esență, o companie nu are interes să vândă mai ieftin astăzi dacă anticipează că va trebui să își refacă stocurile la costuri mai mari mâine.

Mulți consumatori privesc creșterea prețurilor prin prisma resurselor locale, considerând că acestea ar trebui să mențină costurile scăzute. Tudorescu sintetizează această percepție: „de ce crește și la noi benzina la 9 lei sau motorina la 10 lei? Că noi n-avem nicio treabă cu petrolul din Golf și cu strâmtoarea Ormuz.”

Există și opinia că prețurile ar trebui să rămână neschimbate datorită stocurilor achiziționate anterior: „companiile au stocuri de acum 2 luni sau 3 luni, deci ar fi trebuit să mențină prețul la 8 lei.” În același timp, unii cred că majorările sunt doar rezultatul unor factori psihologici. „Toată această creștere e doar psihologică, e indusă, noi avem petrolul nostru”, afirmă Tudorescu.

Analistul susține că aceste puncte de vedere sunt frecvente în rândul consumatorilor, dar nu reflectă modul real de funcționare al companiilor din domeniu. Din perspectiva sa, astfel de argumente nu sunt compatibile cu realitatea operațională a unei afaceri din sectorul combustibililor.

07:41, 20.03.2026 • ECONOMIE

Carburanții se scumpesc masiv: cel mai mare salt de preț de la declanșarea războiului din Iran

Cum funcționează ajustarea prețurilor în realitate

Tudorescu explică faptul că, în practică, companiile își ajustează prețurile în funcție de costurile reale de achiziție și de înlocuire a stocurilor.

El descrie situația astfel: ”Managerul avea un stoc vechi, care justifica un preț final de 8 lei/litru. Asta se întâmpla acum o lună. Pe măsură ce prețurile internaționale au crescut, el își reînnoiește stocul la noile costuri și la noile prețuri.” În cazul importurilor, analistul subliniază că diferențele de preț pot fi semnificative. „Dacă imporți țițeiul să îl rafinezi, vezi acum că îl imporți la +50% sau +70%.” Și „Dacă imporți motorină, vezi că prețul e cu mai mult de 70% mai mare, sau aproape dublu în unele cazuri.”

În acest context, el arată că un manager nu poate menține artificial un preț mai mic decât costul de achiziție. „Și atunci tu ce faci, manager fiind? Vinzi tot la 8 lei? Că domn’e, așa știam noi, că e din stocul vechi și n-avem treabă cu Iranul.”

Concluzia sa este că prețurile sunt ajustate gradual: „nu vei face așa, ci îți vei alinia prețul gradual. Pentru că îți înlocuiești stocul la costuri mai mari.”

Analiza explică modul în care prețurile sunt corelate cu costurile medii de achiziție. „Tu, ca manager, vinzi având în vedere un cost mediu. Ți-ai înlocuit un sfert din stoc? Înseamnă că ți-a crescut și ție costul mediu cu vreo 10-20% => crești și tu prețul cu vreo 10-20%.”

Procesul continuă pe măsură ce stocul este reînnoit. „La un moment dat, după o lună, îți înlocuiești jumătate din stoc, la noile costuri. Înseamnă că și tu crești prețurile finale cu vreo 20-30%”, a spus Tudorescu. Acest mecanism se repetă până când întregul stoc este înlocuit, iar prețul reflectă integral noile costuri.

Corelarea cu piața: principiul „vaselor comunicante”

Tudorescu introduce și ideea că firmele nu funcționează izolat, ci într-un mediu de piață interconectat. „În realitate, mai e și principiul vaselor comunicante – tu te aliniezi cu costurile și cu prețurile cam pe unde e toată piața din acea regiune. Nu poți fi într-un vid.”

Aceasta înseamnă că prețurile locale sunt influențate de nivelul general al pieței regionale și internaționale, nu doar de costurile istorice ale unui singur operator.

El oferă și un exemplu legat de situația importurilor. „dacă un distribuitor de motorină importă chiar acum motorină la preț aproape dublu și o vinde în câteva zile sau câteva săptămâni, nu e justificat pentru el să caute vândă la un preț cu +20-30-40% mai sus?”

Practic, analiza lui Cristi Tudorescu arată că prețurile la carburanți nu sunt determinate exclusiv de percepția consumatorilor sau de existența unor stocuri vechi, ci de costurile reale de achiziție și de mecanismele pieței. Întrebarea finală ridicată în analiză sintetizează această perspectivă:
„Deci cum rămâne, e doar psihologie, e doar senzație care duce la creșterile de preț? E doar la iranieni, acolo?”