Legea terenurilor miniere și a locurilor de veci, făcută praf de CCR

Curtea Constituțională a României a blocat una dintre cele mai controversate inițiative legislative adoptate recent de Parlament, declarând neconstituțională în ansamblu legea care modifica regulile privind concesionarea terenurilor utilizate în activități miniere și atribuirea directă a locurilor de înhumare. Decizia judecătorilor constituționali vine în urma unei obiecții formulate de Președintele României și are caracter definitiv și general obligatoriu.

Legea care schimba regulile concesionării

Actul normativ supus controlului de constituționalitate viza două domenii sensibile, cu implicații economice și sociale importante. Pe de o parte, legea introducea posibilitatea concesionării directe către operatorii economici a unor bunuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, în special în zonele în care se desfășoară activități miniere.

Mai mult, prevederile extindeau această posibilitate și asupra terenurilor situate în apropierea exploatărilor miniere active, chiar dacă acestea nu făceau parte din concesiunile deja existente. Astfel, operatorii ar fi putut obține direct dreptul de utilizare a acestor terenuri pentru extinderea exploatărilor și valorificarea resurselor minerale.

În același timp, legea introducea o modificare semnificativă și în ceea ce privește administrarea cimitirelor și crematoriilor. Statul sau autoritățile locale ar fi putut concesiona direct către persoane fizice locuri de înhumare sau spații pentru păstrarea urnelor cu cenușă, consolidând procedura atribuirii directe în acest domeniu.

15:29, 23.03.2026 • POLITICĂ

Bugetul pe 2026, contestat la CCR: AUR acuză încălcări grave și adoptare „pe repede înainte”

15:29, 06.03.2026 • ACTUALITATE

Ordonanța care taie 10% din posturile din administrația locală, contestată la CCR de Avocatul Poporului

Obiecția de neconstituționalitate admisă

Sesizarea depusă de șeful statului a vizat mai multe aspecte considerate problematice, însă Curtea Constituțională a decis să admită obiecția în ansamblu, constatând existența unui viciu major de procedură legislativă.

Judecătorii au reținut că forma finală adoptată de Camera Deputaților a suferit modificări substanțiale față de varianta dezbătută anterior în Senat, prima Cameră sesizată. În etapa inițială, Senatul analizase o soluție referitoare la dreptul de preempțiune la cumpărarea unor terenuri aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale.

Ulterior, însă, Camera Deputaților a adoptat o variantă care schimba radical filosofia actului normativ, deschizând calea concesionării directe inclusiv pentru bunuri din proprietatea publică. Această transformare a fost apreciată de Curte drept o modificare esențială de conținut juridic și de configurație a legii.

Încălcarea principiului bicameralismului

Motivul central al deciziei Curții Constituționale a fost încălcarea principiului bicameralismului, una dintre regulile fundamentale ale procesului legislativ. Potrivit acestui principiu, o lege trebuie să fie analizată în mod real și substanțial de ambele Camere ale Parlamentului.

În acest caz, judecătorii constituționali au constatat că soluția legislativă finală, care modifica regimul concesionării unor terenuri și bunuri legate de activitățile miniere, nu fusese avută în vedere în forma dezbătută de Senat. Practic, Camera decizională a introdus o viziune diferită asupra reglementării, fără ca aceasta să fi fost analizată în prima etapă a procesului legislativ.

Curtea a arătat că o asemenea schimbare de substanță afectează echilibrul procedurii parlamentare și contravine exigențelor constituționale privind adoptarea legilor.

Criticile de fond nu au mai fost analizate

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Președintele României invocase și alte posibile probleme generate de actul normativ, inclusiv lipsa de claritate a unor formulări, impactul potențial asupra mediului, asupra concurenței și asupra libertății economice.

Totuși, judecătorii au decis că nu mai este necesară analizarea acestor critici, odată ce a fost identificată o încălcare gravă de procedură. Constatând neconstituționalitatea legii din perspectiva bicameralismului, Curtea a considerat că actul normativ nu poate produce efecte în forma adoptată de Parlament.

Efectele deciziei Curții Constituționale

Hotărârea CCR are ca efect blocarea integrală a legii, nu doar eliminarea unor articole sau prevederi punctuale. În aceste condiții, actul normativ nu poate fi promulgat și nu poate intra în vigoare.

Pentru a reveni asupra subiectului, Parlamentul ar trebui să reia procedura legislativă de la început, elaborând o nouă inițiativă care să respecte cerințele constituționale privind dezbaterea și adoptarea legilor.

În forma respinsă de Curte, proiectul ar fi produs modificări importante în modul de concesionare a terenurilor implicate în activități miniere și ar fi introdus reguli noi privind atribuirea directă a locurilor de veci, aspecte care au generat dezbateri intense în spațiul public și politic.