Sfârșitul epocii „insolvenței de 10 ani”: Noile tactici ale Fiscului pentru a opri gaura neagră din buget

Noile modificări ale legislației privind insolvența schimbă radical modul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) tratează companiile cu dificultăți financiare. Autoritățile statului au realizat că simpla constatare a unui faliment nu mai este deloc suficientă pentru recuperarea datoriilor la buget. Potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant, atenția inspectorilor fiscali se mută acum pe identificarea timpurie a problemelor din companii.

România se confruntă de ani buni cu provocări majore în colectarea veniturilor la bugetul de stat. În acest peisaj economic complicat, procedura insolvenței a fost adesea privită de anumiți antreprenori ca un colac de salvare facil. În același timp, pentru statul român, ea a reprezentat de nenumărate ori un blocaj legal total în calea executărilor silite.

Noua legislație europeană și națională încearcă să echilibreze de urgență această balanță. Inspectorii fiscali vor analiza cu mult mai multă atenție activitatea firmelor din perioada premergătoare deschiderii procedurii judiciare. Scopul principal este detectarea din timp a dificultăților financiare și evitarea colapsului definitiv al afacerilor cu potențial viabil.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, modificările legislative recente încearcă mutarea atenției către analiza perioadei anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

21:48, 01.04.2026 • Justitie

ANAF declanșează controale interne fără precedent. Angajații Fiscului, verificați la sânge

10:04, 01.04.2026 • ACTUALITATE

Mister la ANAF: aproape 200 de mașini sechestrate au dispărut

Această strategie de control permite statului să identifice din timp eventualele dificultăți pe care o societate comercială le întâmpină pe piață.

Datele ANAF arată că  aproximativ 18% din totalul procedurilor aflate astăzi în desfășurare aparțin unor contribuabili care se află sub umbrela legii insolvenței de cel puțin zece ani. În acest interval uriaș de timp, arieratele neîncasate la bugetul de stat au crescut cu un procent record de 155%.

Mai mult, o privire atentă asupra marilor datornici arată dimensiunea reală a pierderilor suferite de Fisc.
Soldul masiv al creanțelor datorate de primii 30 de contribuabili aflați în insolvență este format tocmai din obligații fiscale curente. Aceste sume uriașe au fost generate direct în timpul procesului de reorganizare, depășind cu mult datoriile istorice inițiale.

Un sistem de avertizare timpurie pentru salvarea afacerilor

Pe lângă efortul de recuperare a banilor publici, noile mecanisme legale au și un rol esențial de sprijin pentru mediul privat. Directiva europeană privind restructurarea preventivă obligă statul să creeze sisteme funcționale de avertizare timpurie. ANAF va trimite notificări specifice companiilor imediat cum acestea încep să acumuleze primele datorii semnificative.

Astfel, antreprenorii sunt încurajați activ să apeleze la soluții de restructurare financiară înainte ca afacerea lor să ajungă în instanță.

,,Trecem printr-o perioadă tulbure pentru economie în care provocările financiare sunt la tot pasul. Pentru orice companie, indiferent de mărime, monitorizarea activă a relațiilor comerciale, ale fluxurilor financiare, trebuie să se afle în prim-plan’’, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Cele mai noi date publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) indică o creștere cu 13,17% a numărului de insolvențe în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. În total, 1.091 de entități economice au apelat la această procedură judiciară în primele două luni ale anului. Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 222, număr în scădere cu 8,64% faţă de primele două luni din 2025.

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în: – comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare și transport şi depozitare.

Cum să îți salvezi afacerea de la faliment: pașii concreți pentru restructurarea preventivă

Legislația românească a suferit o transformare majoră, oferind antreprenorilor unelte moderne pentru a evita colapsul financiar.

Prin transpunerea unei directive europene, mai exact prin Legea 216/2022, statul a introdus mecanisme clare de restructurare preventivă. Aceste instrumente permit firmelor aflate în dificultate să își renegocieze datoriile și să își continue activitatea, departe de stigmatul și rigiditatea procedurii clasice de faliment. Cele două rute principale pe care o companie le poate urma sunt acordul de restructurare și concordatul preventiv.

,,Acordul de restructurare reprezintă o procedură confidențială și parțial extrajudiciară, gândită special pentru intervenții rapide. Acest mecanism este ideal pentru companiile care au detectat probleme financiare din timp și doresc să le rezolve discret, fără a alerta public concurența sau întreaga piață. Avantajul major este că antreprenorul păstrează controlul total asupra afacerii sale pe tot parcursul procesului’’, spune Ovidiu Neacșu.

Primul pas concret este angajarea unui administrator al restructurării, adică a unui practician în insolvență autorizat. Împreună cu acesta, conducerea companiei analizează situația contabilă la zi și redactează un proiect detaliat de acord. Documentul trebuie să arate clar modul în care afacerea se va redresa și să propună un nou grafic de plată pentru datoriile existente.

Al doilea pas constă în negocierea directă a acestui plan cu partenerii de afaceri. Legea oferă o perioadă de 60 de zile în care proiectul poate fi modificat și adaptat cerințelor din piață. Este esențial de știut că negocierile se poartă exclusiv cu acei creditori ale căror creanțe urmează să fie afectate sau tăiate.
Al treilea pas este procesul efectiv de votare. Creditorii implicați acceptă sau resping planul de restructurare propus prin vot. Odată obținută majoritatea necesară, se trece la ultima etapă.
Al patrulea pas este confirmarea acordului de către judecătorul-sindic. Instanța intervine abia la final, într-o ședință derulată în camera de consiliu, validând practic o înțelegere deja agreată între părți. Din acest moment, acordul devine obligatoriu prin lege, inclusiv pentru creditorii care au votat inițial împotrivă.

Când devine concordatul preventiv soluția salvatoare?

Concordatul preventiv este a doua variantă legală pusă la dispoziția firmelor.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, aceasta este o procedură judiciară mai complexă, dar care oferă o protecție mult mai puternică în fața instanței. Această opțiune este recomandată atunci când compania se confruntă deja cu riscul iminent al popririlor pe conturi sau al executărilor silite din partea statului ori a furnizorilor.

Spre deosebire de acordul extrajudiciar, concordatul începe direct în instanță. Odată cu deschiderea procedurii, toate executările silite sunt suspendate automat pentru o perioadă de patru luni. Această pauză oferă afacerii oxigenul necesar pentru a respira și a se reorganiza.

Suspendarea poate fi prelungită, în condiții specifice, până la maximum un an. În acest interval de liniște, debitorul construiește un plan complex, împarte creditorii pe categorii de interese și negociază noile termene de plată. Dacă planul este votat de creditori și omologat de instanță, executările silite sunt anulate, iar firma se redresează.

De ce este vital să acționezi la primele semne de dificultate

Cultura de business din România face treptat tranziția de la simpla constatare a eșecului la prevenția timpurie.

,, Succesul acestor mecanisme depinde aproape exclusiv de momentul în care sunt activate. Cu cât un manager recunoaște mai devreme că firma sa are primele probleme de lichiditate, cu atât șansele de salvare cresc exponențial. Noi am lansat, de altfel, recent un serviciu dedicat prevenirii acestor situații. Compass este un serviciul de consultanţă care permite diagnosticarea situaţiei financiare a firmei, pe baza unor indicatori de performanţă’’, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Ignorarea problemelor financiare și așteptarea momentului în care conturile sunt complet blocate transformă insolvența într-o realitate inevitabilă. Noile legi oferă practic o a doua șansă firmelor viabile, înlocuind litigiile nesfârșite cu o colaborare deschisă între antreprenori și creditori.

,,Acordul de restructurare, dar și concordatul preventiv, oferă, în esență, o alternativă la insolvență, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate’’, afirmă experții.